O zi dedicată doamnelor, scriitoarelor, poetelor şi muzelor la Liceul „N. Bălcescu” din Jula

Întâmplător sau nu, ziua de 12 octombrie nu a fost una obişnuită în viaţa şcolii româneşti din Jula, deoarece a cuprins două evenimente „literare” în centrul cărora au stat doamnele, scriitoarele, poetele şi muzele literare. În miezul zilei, în cadrul unei ore extraordinare, ţinute în sala mare a Centrului Cultural Românesc, elevii liceului au putut asculta o prelegere a prof. univ. dr. habil Florin Cioban, lector de limba română la Universitatea „Eötvös Lorand” din Budapesta, despre „Marile doamne ale literaturii române”, iar după amiază, în sala-cupolă a aceluiaşi centru a avut loc lansarea, pentru publicul din Jula, a volumului „Doamnele au vreme. Povestiri ale româncelor din Ungaria la începutul secolului XXI”.


Doamnele nu mai au vreme…
Într-un fel pentru a atrage atenţia asupra întâlnirii literare de după amiază, şi anume lansarea volumului „Doamnele au vreme”, dar şi pentru a sublinia importanţa subiectului pe care şi l-a ales pentru prelegere, profesorul Florin Cioban a început ora extraordinară în faţa elevilor liceului „N. Bălcescu” cu mottoul „doamnele nu mai au vreme”, referindu-se la faptul că azi şi femeile îşi au rolul lor foarte important în literatură şi nu doar în calitate de muze, cum a fost secole de-a rândul.
Printre marile scriitoare, profesorul Cioban le-a amintit pe: Regina Maria a României (cea care a scris nu doar basme şi poveşti pentru copii, dar şi unele dintre cele mai frumoase declaraţii de dragoste faţă de poporul român şi de România), Hortensia Papadat-Bengescu, Martha Bibescu, Cella Serghi, Nina Cassian, evocând nu doar meritele lor literare, dar şi rolul lor foarte important în societate, în istorie, despre relaţiile lor cu lumea literară şi artistică „bărbătească”, etc.
Apoi s-au evocat personaje feminine renumite ale literaturii române, cum ar fi: Vitoria Lipan (din romanul „Baltagul” a lui Mihail Sadoveanu) – femeia-detectiv a literaturii române, Mara (lui Ioan Slavici) – „Muiere mare, spătoasă și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt” sau, cum o numeşte criticul literar Nicolae Manolescu, „prima femeie capitalist din literatura noastră”, Doamna T (din „Patul lui Procust” a lui Camil Petrescu) – prima femeie intelectuală a literaturii române, Otilia Mărculescu (din „Enigma Otiliei” a lui George Călinescu) – idealul feminin al scriitorului G. Călinescu, Zoe Trahanache (din piesa „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale) – prima femeie din opera lui Caragiale, care nu face parte din lumea mahalalelor, ci din burghezie.
Ultima parte a prelegerii, cea despre femeile muze, a primit şi un motto special: „dulcea şi tandra mea fiară”, referindu-se la minunatul şi renumitul vals al lui Eugen Doga, despre care compozitorul român din Republica Moldova a zis că la crearea acestuia s-a inspirat din dragostea dintre Veronica Micle şi Mihai Eminescu. Valsul lui Doga, pe care UNESCO l-a declarat a patra capodoperă muzicală a secolului XX, a fost prezentat cu ajutorul videoproiectorului şi elevilor de la Liceul „N. Bălcescu”.
În ultima parte a prelegerii, profesorul Cioban le-a vorbit tinerilor despre Veronica Micle, care a fost nu doar iubirea vieţii lui Eminescu, dar şi ea a scris poezii; Leny Caler, care a fost muza tuturor dramaturgilor de pe vremea ei, de la Mihail Sebastian până la Tudor Arghezi şi Camil Petrescu; Fanny Rebreanu, soţia lui Liviu Rebreanu căruia acesta i-a scris minunate declaraţii de dragoste; Maitreyi, dragostea neîmplinită a lui Mircea Eliade; Domniţa, ultima muză celebră, cu nume predestinat, care i-a vrăjit şi inspirat pe poeţii Lucian Blaga şi Tudor Arghezi.
Iar doamnele care au dovedit vremea, conform prelegerii profesorului Florin Cioban, mai sunt: Ileana Mălăncioiu, Angela Marinescu, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu, Simona Popescu, Florina Ilis, Dana Dumitriu, Adriana Babeţi, Sanda Cordoş sau Irina Petraş…
Ora extraordinară susţinută de prof. univ. Florin Cioban a oferit tinerilor o călătorie imaginară în lumea celor mai renumite scriitoare şi muze din literatura română, presărată cu anecdote şi întâmplări reale, care să trezească apetitul elevilor pentru a citi romane şi poezii în limba română.




Şi totuşi... „Doamnele au vreme”
La doar patru ore după ora extraordinară dedicată elevilor, câteva profesoare, actuale şi foste, precum şi alţi interesaţi, s-au adunat în sala-cupolă a Centrului Cultural Românesc pentru a participa la lansarea cărţii „Doamnele au vreme”, volum apărut în primăvara acestui an şi care cuprinde interviuri realizate cu şapte românce din Ungaria.
Volumul coordonat de Otilia Hedeşan, de la Universitatea de Vest din Timişoara şi Mihaela Bucin, şefa Catedrei de română de la Seghedin, cuprinde de fapt paisprezece femei (şapte etnoloage din România şi şapte românce din Ungaria) vorbind despre viață, despre familie, despre bunătățile de pe masă, despre lucrul în gospodărie, despre vremurile de demult. Fără politică, fără mândrie și... fără grabă.
Gazda evenimentului a fost doamna dr. Maria Gurzău Czeglédi, directoarea Liceului „N. Bălcescu”, care a evocat şi amintiri personale în legătură cu cele citite în carte. La fel ca de fiecare dată când vorbeşte despre carte, Otilia Hedeşan a explicat şi publicului din Jula cât de natural şi spontan s-a născut titlul volumului, greu de înţeles în zilele de azi când toată lumea se grăbeşte şi nu mai are timp de ascultat poveşti şi sfaturi. Dintre cele şapte autoare, au participat la lansarea din Jula şi Corina Popa şi Monica Vlad, evocând clipe memorabile de la interviul cu Maria Pilan Kalcsó din Chitighaz, care le-a vorbit despre bucătăria tradiţională a românilor din Ungaria. Cele şapte femei povestitoare, originare din rândul comunității românești din Ungaria, au fost. Ana Bocsor (Otlaca-Pustă), Florica Godja (Otlaca-Pustă), Vioara Oroian (Bătania), Ana Petrușan (Micherechi), Maria Pilan Kalcsó (Chitighaz), Florica Santău (Chitighaz) și Eva Sava (Micherechi), aceasta din urmă chiar participând şi la lansarea de la Jula, alături de sora ei, doamna învăţătoare Maria Sava Martin.
Volumul apărut la Editura Universităţii de Vest din Timişoara a fost prezentat în primăvară la Festivalul Internaţional de Carte de la Budapesta şi la Bookfest din Bucureşti.

E.Ş.

Comentarii