Autoguvernarea pe
Ţară a Românilor din Ungaria şi-a ţinut următoarea şedinţă ordinară în ziua de
joi, 9 noiembrie. Înainte de şedinţă s-a ţinut şi audienţa publică, care este o
obligaţie anuală pentru fiecare autoguvernare de naţionalitate din ţară.
Astfel, înainte de a vota ordinea de zi, preşedintele Tiberiu Juhász a dat curs întrebărilor, părerilor venite din rândul
publicului.
Prima intervenţie a
venit din partea lui Mihai Cserháti,
preşedintele Autoguvernării Româneşti din Jula, care a apreciat buna colaborare
între autoguvernarea locală condusă de dânsul şi AŢRU, menţionând că cele două
organizaţii îşi coordonează permanent programele, participă reciproc la
evenimente, etc. La fel a accentuat buna colaborare cu AŢRU şi Gheorghe Marc, preşedintele Asociaţiei
Pensionarilor Români din Jula, care a subliniat că asociaţia condusă de el şi-a
găsit un cămin primitor în sediul AŢRU, unde îşi ţin cu regularitate
întrunirile, dar a mulţumit şi celorlalte instituţii, organizaţii româneşti din
Jula care vin totdeauna în ajutorul asociaţiei persionarilor. Totodată a vorbit
şi despre o problemă cu care se confruntă în acest moment asociaţia, deoarece
domnia sa şi-a înaintat demisia din funcţia de preşedinte, iar asociaţia este
în pericol de desfiinţare deoarece nu are un preşedinte, nedorind nimeni să
preia frâiele organizaţiei. Conducerea AŢRU a primit cu mâhnire această veste
şi a promis să va ajuta la rezolvarea acestei situaţii, deoarece ar fi păcat ca
din acest motiv să se desfiinţeze o asociaţie românească.
La şedinţa ordinară
a AŢRU au participat 10 deputaţi din 13, Margareta
Tat şi dr. Ioan Ciotea
anunţându-şi absenţa, iar ultimul loc fiind momentan vacant, în urma demisiei lui
dr. Gheorghe Ruja.
Şedinţa a început
cu depunerea jurământului a doi noi membri în Comisia Culturală, desfiinţată în
luna mai şi reînfiinţată la şedinţa din 25 august, cu o nouă componenţă
(preşedinte: Bertold Netea, membri:
Mariana Negreu Vetró, Elvira
Ardelean, Gheorghe Pătcaş şi Daniel Negrea). Gheorghe
Pătcaş şi Daniel Negrea şi-au exprimat dorinţa că doresc să depună jurământul
doar într-o singură limbă, în cea română.
Apoi, cele mai
multe puncte pe ordinea de zi au fost votate în unanimitate şi fără comentarii,
vasta documentaţie fiind întocmită de către Oficiul AŢRU şi pusă la dispoziţia
deputaţilor în prealabil, pentru a putea fi studiate din timp. Astfel, s-a
aprobat fără discuţii materialul informativ al preşedintelui despre cele
întâmplate între ultimele două şedinţe, s-a votat planul de revizuire internă
pe anul 2018 a AŢRU, s-a modificat prevederea bugetară a AŢRU şi a
instituţiilor fondate, pe anul 2017, s-a modificat o hotărâre din 25 august a
Adunării generale, referitoare la numirea în funcţia de director al Şcolii
generale bilingve de naţionalitate din Bihor a doamnei Elena Silaghi, care va îndeplini această funcţie din 21 septembrie
2017 până pe 31 iulie 2022. Adunarea generală AŢRU a desemnat persoana care va
ţine în evidenţă declaraţiile de avere a deputaţilor, astfel în locul
demisionarului dr. Gheorghe Ruja a fost ales Bertold Netea. Au fost votate în
unanimitate dările de seamă pe anul şcolar 2016/2017 a instituţiilor
subordonate Autoguvernării pe Ţară, la fel cum au fost aprobate şi planurile de
muncă ale acestora pe anul şcolar 2017/2018. Adunarea generală a luat la
cunoştiţă renunţarea la funcţia de deputat a doamnei Ana Ruja, din Micherechi, care ar fi intrat în AŢRU în locul
demisionarului dr. Gheorghe Ruja. Ana Ruja a trimis o scrisoare către Oficiul
AŢRU că nu doreşte să-şi preia mandatul distribuit de către Comisia Electorală
Naţională. Astfel, în locul ei, va intra următorul de pe lista Asociaţiei
Românilor din Micherechi, care va fi desemnat de către Comisia Electorală
Naţională.
Singurul punct de pe
ordinea de zi, care a agitat puţin spiritele, a fost cel referitor la cererea
Editurii Cronica SRL, care a solicitat de la AŢRU, în calitate de proprietar şi
fondator al revistei săptămânale „Cronica”, o suplimentare bugetară de 1 milion
de forinţi. Cererea a fost votată până la urmă, dar nu înainte de a se face
aluzii concrete la faptul că ar trebui revizuită pentru anul viitor
distribuirea de 50–50% a fondurilor destinate presei scrise româneşti, adică aşa
cum a fost din anul 2009, în mod egal pentru „Foaia românească” şi „Cronica”.
Vicepreşedintele Alexandru Finna şi
Mariana Negreu Vetró, preşedintele Comisiei Financiare au subliniat că din
moment ce „Foaia românească” primeşte sprijin şi din România, prin proiect
câştigat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, anul viitor să i se
reducă banii acesteia şi să se dea mai mult pentru „Cronica”. Teodor Juhász, şeful Comisiei de control
a Editurii Cronica SRL a fost de părere că nicidecum soluţia nu poate fi de a
lua de la una şi a da pentru alta, deoarece ambele redacţii depun o activitate importantă
pentru comunitate, iar problemele financiare nu sunt pentru că nu se
gospodăreşte bine, ci pentru că au crescut mult costurile obligatorii, iar suma
bugetară de 36,7 milioane pentru cele două redacţii este neschimbată de ani de
zile.
Fiind de faţă la
şedinţă şi directorul Editurii NOI, care scoate revista săptămânală „Foaia
românească”, Eva Şimon a cerut
cuvântul la capitolul Diverse şi a vorbit despre rolul important al presei
scrise şi electronice româneşti din Ungaria, care nu sunt nişte simple
instituţii, ci ateliere importante în care se păstrează limba română şi se
documentează trecutul şi prezentul comunităţii noastre. Şi ea este de părere că
soluţia nu poate să fie să se ia bani de la o redacţie şi să se dea pentru
cealalta, pentru că oricine are posibilitatea să înainteze proiecte pentru bani
în plus, iar redacţia „Foii româneşti” nu poate fi „pedepsită” în prealabil
dacă va câştiga finanţare din România şi anul viitor sau nu. Eva Şimon a
aruncat responsabilitatea finanţării presei scrise pe seama preşedintelui AŢRU
şi a purtătorului de cuvânt în Parlament, Traian
Kreszta, fiind şi el de faţă la şedinţă, pe care i-a rugat să transmită la
oficialităţile responsabile din Budapesta că singurul domeniu unde din anul
2009 nu s-a făcut nicio majorare de finanţare este presa scrisă a
naţionalităţilor.
Tot la capitolul Diverse,
doamna Maria Sarca Zombai a ridicat
problema urgentă a renovării exterioare a casei-muzeu din Chitighaz, care se
află într-o stare deplorabilă. Preşedintele AŢRU a promis că vor căuta soluţii
şi bani pentru a salva singura casă-muzeu a românilor din Ungaria. Traian
Kreszta a informat cei prezenţi că în scurt timp se va înfiinţa şi la Bătania o
nouă casă-muzeu, care a fost proprietatea unor familii româneşti şi sârbeşti,
şi unde va fi instalată o expoziţie despre viaţa agricolă a naţionalităţilor din
Bătania.
Lucrările Adunării
generale a AŢRU au continuat apoi cu uşile închise, deoarece s-a decis despre
premiaţii pe anul 2017 ai celor două distincţii ale AŢRU, „Pentru românii din
Ungaria” şi „Pentru învăţământul românilor din Ungaria”. Aceste distincţii vor
fi înmânate la următoarea şedinţă a AŢRU, plănuită pe luna decembrie.
E.Şimon
Comentarii
Trimiteți un comentariu