Lansate în eter la 1 noiembrie 1928, aceste cuvinte au însemnat naşterea Radioului românesc. În discursul inaugural, profesorul Dragomir Hurmuzescu, primul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, creatorul primei staţii experimentale de radiodifuziune de la Institutul Electronic din Bucureşti, afirma: „Radiofonia trebuie considerată la noi ca o chestiune de mare importanţă socială, educativă şi naţională, pentru trezirea, închegarea şi înălţarea sufletelor. Undele sale nevăzute /…/ vor pătrunde până în colţul cel mai depărtat şi singuratic, unde cu greu ar răzbate alt mesaj”.
Cei 85 de ani scurşi de la prima emisiune radiodifuzată au permis Societăţii Române de Radiodifuziune să-şi creeze cea mai veche şi mai cuprinzătoare arhivă media din România: Fonoteca de Aur a României.
Cele peste 135.000 de ore de înregistrare, stocate pe 12.276 de discuri de ebonită, 37.000 discuri vinil, 15.000 CD-uri, 400.000 benzi magnetice… tezaurizate în arhivele sonore ale Radioului Public reunesc tot ce a fost semnificativ şi valoros în istoria şi cultura românească, în aşa fel încât va fi întotdeauna greu de alcătuit o listă a marilor voci, spectacole, concerte…
Dintr-o enumerare succintă a celor mai preţioase documente sonore nu poate lipsi „Testament” de Ienăchiţă Văcărescu în rostirea Elenei Văcărescu, cea mai veche înregistrare din Fonoteca de Aur, provenită de pe un disc imprimat la Sorbona în anul 1913. I se alătură discursul rostit de Nicolae Titulescu, cu titlul „Idealul creator!” la 10 iunie 1921, în Şedinţa Adunării Deputaţilor, în calitate de ministru al Finanţelor, de asemenea o copie de pe disc de ebonită, precum şi fragmentul din conferinţa radiofonică „Unităţi organice în viaţa statelor şi naţiunilor” din 24 martie 1939, a lui Nicolae Iorga (o adevărată vedetă a microfonului interbelic, cu ale sale „Sfaturi pe întuneric”) sau înregistrarea de pe disc a lui Liviu Rebreanu, făcută în anul 1941, în ajunul deschiderii stagiunii teatrale.
Printre cele mai valoroase înregistrări pe bandă magnetică, se numără cele care ne restituie vocile unora dintre cei mai mari scriitori români: Mihail Sadoveanu recitând „Sara pe deal” de Mihai Eminescu (Înregistrare 1952), Lucian Blaga recitând din versurile sale („La cumpăna apelor”, înregistrare 1960), George Călinescu, rostind la Sala Palatului în 1964, faimoasa conferinţă despre „Eminescu poet naţional”. Acestora li se adaugă savanţi ca Henri Coandă (înregistrare 1967) sau marile nume ale muzicii româneşti ca George Enescu (înregistrări 1943, 1951), Maria Tănase cântând „Hora Unirii” (înregistrare din anul 1957) sau Mihail Jora, într-o foarte emoţionantă evocare din 1955 a marelui Eminescu, dispărut în acelaşi an…, ca să ne oprim doar la câteva din comorile Fonotecii de Aur.
Romfilatelia sărbătoreşte aniversarea a 85 de ani de existenţă a Radioului românesc şi introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale dedicată acestui eveniment, intitulată „Fonoteca de Aur a României”.
Anna Scarlat
Comentarii
Trimiteți un comentariu