Dragi cititori,
Vă invităm la o excursie mai puţin obişnuită prin Budapesta, pentru a depista acele urme care dovedesc existenţa culturală a românilor în capitala ungară. Ne va călăuzi istoricul Maria Berényi, care ne va propune, de fiecare dată, un imobil, o casă, care a aparţinut unor români din Budapesta, care au avut merite importante în păstrarea şi sprijinirea limbii şi culturii româneşti. Vă adresăm rugămintea de a încerca să le recunoaşteţi, să vă documentaţi ce reprezintă respectiva imagine şi să ne împărtăşiţi şi nouă concluzia la care aţi ajuns, scriindu-ne la adresa electronică: foaia@foaia.hu
În Cetatea Budei, la numărul 6 din Piaţa Sfintei Treimi (Szentháromság), a funcţionat timp de mai multe decenii, Tipografia Universităţii din Buda. Între 1780 şi 1830, s-au tipărit aici peste 200 de volume româneşti.
Povestea acestei importante instituţii începe în 1777, când Maria Tereza a mutat la Buda Tipografia Universităţii din Nagyszombat (Trnava – Slovacia), fondată de episcopul de Pécs, Telegdi Miklós, în 1577. Tipografia a dobândit importanţă majoră în cultura naţionalităţilor care trăiau pe teritoriul de atunci al Ungariei, dar şi pentru cultura popoarelor învecinate.
Tipografia universitară a editat marea majoritate a cărţilor pentru minorităţile conlocuitoare din Ungaria, deci şi pentru români: cărţi bisericeşti, manualele şcolare, publicaţii ştiinţifice, beletristică şi cărţi de propagare a cunoştinţelor. O bună parte a acestor publicaţii erau tipărite, conform tradiţiei de atunci, cu caractere chirilice, dar s-au publicat şi scrieri româneşti cu caractere latine.
Iluminismul românesc a fost reprezentat, în primul rând, de scriitorii aşa-numitei Şcoli Ardelene: Samuil Micu-Clain, Gheorghe Şincai şi Petru Maior. Tipografia Universităţii din Buda a jucat un rol important în edificarea carierei acestora, în desfăşurarea activităţii lor ştiinţifice, fiind toţi angajaţii, revizorii, cenzorii, corectorii Tipografiei. O placă memorială aminteşte azi de aceşti corifei. Reprezentanţii Şcolii Ardelene au argumentat, pentru prima oară, originea istorică şi de limbă latină a românilor, ceea ce a avut o mare influenţă asupra dezvoltării culturii şi sentimentului naţional comun al românilor din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească.
Activitatea membrilor triadei ardelene a avut o mare influenţă şi asupra formării conştiinţei naţionale a macedoromânilor din Pesta. În această perioadă, sunt publicate la tipografia din Buda operele macedoromâne ale lui Mihai Boiagi şi Gheorghe Roja. Aceste opere abordează tema originii şi a limbii macedoromânilor.
La această tipografie a apărut şi prima revistă românească de cultură şi ştiinţă, în 1821, fiind susţinută financiar şi de contele Széchenyi István.
Întrebare:
Ce titlu a purtat această revistă şi cine a fost redactorul ei?
Răspunsul la întrebarea din numărul trecut: Primul stomatolog român a fost Dimitrie Nedelcu. El îşi doarme somnul de veci în cimitirul Kerepesi, din Budapesta.
Comentarii
Trimiteți un comentariu