Excursie imaginară prin istoria şi cultura românilor

Dragi cititori,
Vă invităm la o excursie mai puţin obişnuită prin Budapesta, pentru a depista acele urme care dovedesc existenţa culturală a românilor în capitala ungară. Ne va călăuzi istoricul Maria Berényi, care ne va propune, de fiecare dată, un imobil, o casă, care a aparţinut unor români din Budapesta, care au avut merite importante în păstrarea şi sprijinirea limbii şi culturii româneşti. Vă adresăm rugămintea de a încerca să le recunoaşteţi, să vă documentaţi ce reprezintă respectiva imagine şi să ne împărtăşiţi şi nouă concluzia la care aţi ajuns, scriindu-ne la adresa electronică: foaia@foaia.hu

La începutul acestei veri, aflându-ne în Budapesta, am stat la un pahar de vorbă pe o terasă fermecătoare, din piaţa Szervita. De la masa noastră, puteam admira chiar imobilul din imaginea alăturată: o casă cu mai multe etaje, al cărui fronton este decorat cu un minunat mozaic ce străluceşte în soare. Alături de noi, cercetătoarea Maria Berényi nu a pregetat nicio clipă în a ne depăna povestea acestui edificiu care, aşa cum bănuiţi, are drept subiect principal viaţa şi activitatea unui român din Pesta secolului al 19-lea: Pe locul acestei clădiri, aici, în Piaţa Szervita, la numărul 3, a existat o altă casă, ridicată de un medic stomatolog român, care a trăit între 1812–1882. Acest medic a fost fondatorul catedrei de stomatologie a facultăţii de medicină din Pesta. Printre pacienţii săi, se numărau personalităţi importante ale veacului, însuşi contele Széchenyi István a fost unul dintre acestea…
Dumitru (sau Dimitrie – prenumele medicului de care e vorba) era de origine română – cu rădăcini macedoromâne – şi s-a născut în Lugoj, judeţul Timiş. Tatăl său, Damaschin, era meşter în prelucrarea aramei. Dumitru a absolvit facultatea de medicină din Pesta, iar specializarea în stomatologie a făcut-o la Viena. Inaugurează, în 1844, prima catedră de medicină dentară din istoria facultăţii din Pesta, devenind primul profesor particular de stomatologie din Ungaria. Activitatea sa pune capăt perioadei empirice a istoriei stomatologiei, formarea dentiştilor se integrează definitiv în cadrul universitar, iese de pe mâna bărbierilor, a fierarilor şi a moaşelor şi devine o ramură a medicinii. În 1878, dentistul nostru înfiinţează Societatea Stomatologilor din Budapesta. Predă stomatologia la facultatea din Pesta timp de 38 de ani. Cursurile se desfăşurau în sala de disecţii a clădirii facultăţii de medicină de pe strada Hatvan sau în cabinetul său de stomatologie din piaţa Szervita. A fost membru al Asociaţiei Regale de Medicină.
Dimitrie nu şi-a tăinuit niciodată obârşia, nici sentimentele sale faţă de neamul românesc. În casa sa se vorbea româneşte şi o guvernantă de limbă română se ocupa de cei patru copii ai lui.
Medicul era membru al corpului de conducere al comunităţii eclesiastice greco-macedoromâne, care avea în gestiune biserica ortodoxă din piaţa Petőfi, şcoala grecească şi românească din strada Galamb. A fost unul dintre principalii actanţi ai vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti din Budapesta. El asigura permanent subvenţii pentru studenţii români iar casa lui din piaţa Szervita era întotdeauna deschisă în faţa lor, până şi reuniunile cenaclului „Petru Maior”, creat de studenţii români din capitala ungară, se desfăşurau în căminul lui.
Medicul s-a stins din viaţă la 71 de ani, în aprilie 1882. În 1905, un domn elegant s-a prezentat pentru a cumpăra clădirea (aflată în posesia familiei moştenitoare), care se afla în piaţa de acum plină de tumult, inundată de prăvălii elegante: era Stein Mátyás, directorul băncii cunoscute în întreaga ţară cu numele de Casa bancară Török A. şi Asociatul. În scurt timp, pe locul casei dentistului lugojan, a fost ridicată o prestigioasă bancă. Mozaicul care se vede şi astăzi pe frontonul clădirii (cel mai mare mozaic de acest gen din Budapesta) o reprezintă pe Sfânta Maria, protectoarea Ungariei, în compania unor personalităţi ilustre din istoria ungară, printre care apar Rákóczi Ferenc şi Kossuth Lajos.
Medicul stomatolog român a instruit, în medie anuală, cam 10 studenţi. Astfel, în cele aproape patru decenii de activitate a pregătit în jur de 400 de dentişti. După moartea sa, catedra de stomatologie s-a desfiinţat, fiind reorganizată abia după 35 de ani.

Întrebare: Care este numele acestui medic român, pe care îl consemnează şi enciclopediile maghiare (precum şi Wikipedia!) şi în care cimitir din Budapesta credeţi că îşi doarme somnul de veci?

Răspuns la întrebarea din numărul anterior: În casa de pe strada Mária, numărul 10, a locuit medicul Victor Babeş.

Comentarii