Biserica ortodoxă şi Adunarea Oastea Domnului din Micherechi a avut la sfârşitul săptămânii trecute un oaspete de seamă: pe renumitul tenor român Costel Busuioc. Până la descoperirea lui în cadrul concursului de talente, „Hijos de Babel” (fiii lui Babel) din Spania, nimeni nu ştia în România cine este Costel Busuioc. De atunci, el a dat mai multe concerte, a editat CD-uri de muzică clasică, muzică religioasă şi colinde. „Cu ocazia vizitelor noastre la parohia din Caransebeş, la părintele Marian Mărcuş, l-am întâlnit pentru prima dată pe fratele Costel. Ne-a cucerit cu vocea lui încă de pe atunci. Mi-am dorit foarte mult să-l poată vedea odată şi credincioşii din Micherechi”, ne-a spus doamna Aurica Gurzău, membră în Oastea Domnului din Micherechi, organizatoarea evenimentului.
O copilărie tristă
Costel Busuioc face parte din Oastea Domnului încă din
tinereţe. El s-a născut pe 21 octombrie 1974, în comuna Tomeşti, judeţul Iaşi, într-o
familie numeroasă. Constantin şi Georgeta Busuioc aveau de îngrijit 10 suflete.
Constrâns de lipsurile materiale şi de dificultăţile din familie, decide să îşi
câştige existenţa, la doar 14 ani, departe de casă, în Valea Jiului. Vreme de
mai bine de un deceniu va continua să lucreze cu ziua sau ca cioban, în diverse
colţuri ale ţării, fiind nevoit să trăiască la limita subzistenţei şi să
renunţe complet la şcoală. „Am plecat atunci la Petroşani, la minele din Valea
Jiului. Acolo a fost foarte, foarte rău… Însă a fost frumos. Pentru că de acolo
am început să intru într-o relaţie cu Dumnezeu. Sau a început Dumnezeu să mi se
facă cunoscut, să zic aşa. Am ajuns în Valea Jiului, n-aveam unde să dormim,
n-aveam ce să mâncăm…”, descrie Costel în cartea sa autobiografică aceşti ani
grei.
Apoi a lucrat pe la diverse familii, ca băiat bun
la toate, îngrijea animalele, mergea cu ele pe câmp, mai făcea curat prin curţile
oamenilor. Era plătit doar cu câţiva bănuţi, cât să poată mânca în fiecare zi.
Un preot l-a învăţat să scrie şi să citească după
Biblie. Este cavaler în Oastea Domnului şi, încă de pe vremea în care cânta pe
la bisericile din satele maramureşene, acolo unde a cunoscut-o şi pe viitoarea
lui soţie, Daniela, spera să urmeze
studii muzicale şi poate, cine ştie, chiar să apară într-o bună zi pe o scenă
mare. Înainte de a pleca din România, Costel lucra ca maseur la azilul de bătrâni
din Ciacova, un orăşel de lângă Ghilad. A visat multe, dar le-a amânat pe toate
pentru „într-o bună zi”, atunci când banii, şi-a promis el, nu vor mai fi o
problemă.
Primul moment în care se face auzită „vocea” lui Costel
Busuioc este în 1991, când acesta avea 17 ani şi începe să cânte în corul
bisericii din Reia (judeţul Hunedoara), unde lucrează cu ziua la o gospodărie. Vocea
lui îi sensibiliza pe toţi care îl ascultau. Încă de pe atunci, mai toată lumea
îl striga „Pavarotti”. În 1998 se căsătoreşte cu Dana şi se stabilesc în Ghilad
(judeţul Timiş). Începe să cânte în corurile bisericilor din Ghilad, Obad şi
Ciacova. În acelaşi an se angajează la staţia CFR din Timişoara, unde lucrează
timp de patru ani ca spălător de vagoane. De-a lungul timpului, mulţi au fost
cei care au ascultat glasul lui Costel şi a început să primească invitaţii, întâi
pentru mici scenete la căminul cultural din comună, apoi chiar la Opereta din
Timişoara. Deşi i-au recunoscut talentul, nu l-au putut angaja pentru că nu
avea studii.
L-a auzit, la un moment dat, un mare profesor de la
Viena, care i-a oferit o bursă de trei luni, să înveţe canto temeinic. Din păcate,
chiar atunci soţia lui a avut nişte probleme de sănătate şi nu s-a putut duce.
Dacă ar fi avut bani să lase acasă şi să plece, probabil că altul ar fi fost
destinul lui.
În 2004
are prima întâlnire importantă din cariera lui muzicală, cu Directorul Operei
din Timişoara. Cu sprijinul acestuia urmează cursuri de canto şi de notaţie
muzicală la Şcoala de Artă Populară din Timişoara, unde este încurajat să
continue pe linia unei posibile cariere muzicale.
Din cauza lipsurilor financiare şi dornic să îşi
susţină familia, în anul 2006,
în aşteptarea celui de-al patrulea copil, Costel Busuioc hotărăşte să plece la
muncă în Spania. Aici a fost angajat în construcţii. Cânta lucrând, cânta mergând
pe stradă, oriunde ar fi fost, el cânta şi aşa l-a auzit lumea. Într-o zi, când
făcea ciment la betonieră, cânta aşa de tare că se auzea în tot cartierul şi
vecinii au chemat televiziunea. Atunci „a debutat” Costel pe micile ecrane
spaniole, la TV1 Spania. Spaniolii l-au numit „Un Pavarotti zidar”, „Zidarul
tenor”.
În 2008 se înscrie la concursul „Hijos de Babel”. Un milion şi jumătate de spanioli sunt
cuceriţi de apariţia sa explozivă: Costel Busuioc câştigă trofeul „Hijos de
Babel” în faţa a 4000 de competitori! I se editează primul album, intitulat „Costel”,
pentru care SONY BMG şi Nova Music îi acordă Discul de Aur, pentru cel mai bun
album de debut.
Costel şi relaţia lui cu Dumnezeu
Concertul de la Micherechi a lui Costel Busuioc a fost ţinut în cadrul
serviciului de după-amiază al Adunării Oastei Domnului. De această dată,
adunarea s-a ţinut în biserică, şi nu în casa Oastei. Mulţi au vrut să-l
asculte pe acest om înzestrat cu un deosebit talent de la Dumnezeu. Au venit
credincioşi de la toate cultele din sat, a venit Episcopul Siluan, al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria, ambasadorul
României în Ungaria, dl. Victor Micula,
primăriţa Margareta Tat, preotul
paroh Ioan Bun, conducătorii cultelor
baptiste şi penticostale din localitate, şi mulţi alţi români nu doar din
Micherechi ci şi din Jula, Chitighaz, Macău, Medgyesegyháza, precum şi mulţi
ostaşi din România, de la adunările înfrăţite cu Micherechiul.
„Dumnezeu mi-a demonstrat, mie, personal, că mă iubeşte. Multă vreme mi-a
fost greu să înţeleg acest lucru. Însă acum rămâne ca eu să fiu cel care
demonstrează că Îl iubeşte pe Dumnezeu. Şi îmi doresc foarte mult acest lucru…
Imaginaţi-vă cât bine mi-a făcut mie Dumnezeu! Mă credeam un om fără şansă şi
că voi fi în iad toată viaţa. Şi, când am aflat că există viaţă după moarte, şi
că de fapt Domnul Iisus a murit pentru noi, ca noi să putem avea viaţă veşnică,
imaginaţi-vă ce a însemnat pentru mine aceasta! De aceea eu nu pot fără
Dumnezeu! Şi nu sunt nimic fără Dumnezeu…”, mărturiseşte Costel Busuioc.
Vocea minunată a lui Costel Busuioc a umplut duminica trecută nu doar
biserica din Micherechi, ci şi sufletele credincioşilor care au venit să-l
asculte şi să-l cunoască.
E. Şimon
Comentarii
Trimiteți un comentariu