Locul de întâlnire
al intelectualilor, al membrilor coloniei macedoromâne din Pesta şi studenţilor
români
era casa macedoromânului Atanasiu Grabovsky. El s-a abonat la toate
publicaţiile noi în domeniul istoriei şi limbii aromâne.
Grabovsky era un
om de prestigiu, influent, bogat, prieten cu boierii din Principate, mai ales cu
fraţii Goleşti, avea bune relaţii cu magnaţii maghiari, era considerat ca
mecenatul publicaţiilor româneşti. În atmosfera spirituală, impregnată de
concepţia istorică şi lingvistică a Şcolii Ardelene, s-au întâlnit în salonul
literar al lui Grabovsky numeroşi literaţi şi oameni de cultură română, între
care Petru Maior, Samuil Micu Clain, Damaschin Bojincă, Dimitrie Ţichindeal,
Moise Nicoară, Ioan Teodorovici, Ştefan P. Neagoie, Teodor Aaron, Emanuil
Gojdu, Eftimie Murgu, Petru Moaler Câmpeanu, Andrei Mocioni, Constantin Lecca,
Paul Vasici, Partenie Cosma, Zaharie Carcalechi, etc. Grabovsky ţinea legături
şi cu românii din Principate, avea relaţii strânse cu fraţii Goleşti, care
treceau des pe la el.
Din iniţiativa
lui Grabovsky şi a prietenilor săi se tipăreau cărţi româneşti la Tipografia
din Buda. O serie de manuscrise aromâneşti, păstrate în Biblioteca Academiei
Române, au aparţinut lui Grabovsky. În casa lui, pe lângă subiecte
cultural-literare, se mai dezbătea şi spinoasa problemă a bisericii românilor
din Banat şi Ungaria, care era subjugată de ierarhia sârbă.
Cu timpul, mai
mulţi studenţi români ai Universităţii din Pesta frecventau salonul Grabovsky,
unde se purtau discuţii serioase de literatură, istorie, religie şi se ţineau
conferinţe. Toţi scriitorii şi gânditorii mai renumiţi din acele timpuri s-au
perindat prin acest salon. Aici s-a conturat şi a prins viaţă mişcarea
naţională română din Pesta. Ideile celor care frecventau salonul au fost
publicate în revista de literatură „Biblioteca românească”. Dintre
colaboratorii revistei, mulţi au devenit mai târziu literaţi români de renume,
conducători politici, profesori, jurişti şi ziarişti.
(În imagine: Casa Grabovsky în jurul anilor 1900, carte
poştală)
Maria Berényi
Comentarii
Trimiteți un comentariu