28 iun. 2013

EDITORIAL: Ia, spăcelul şi Liceul Bălcescu

Mai multe poze aici
Ziua de 24 iunie a fost, la români, Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea bluzei tradiţionale româneşti s-a născut dintr-o iniţiativă pornită pe reţeaua de socializare Facebook, de la comunitatea „La Blouse Roumaine”, care şi-a luat numele după celebra pictură a artistului francez Henry Matise. Pentru a celebra superba ie tradiţională, ţesută şi brodată cu atâta iscusinţă de bunici şi străbunici, comunitatea online „La Blouse Roumaine”, care numără peste 24.000 de membri, a demarat o campanie internaţională pentru decretarea „Zilei Universale a Iei” în data de 24 iunie, de Sânziene. În această zi, toate româncele din lume au fost invitate să poarte o ie, pentru că „ia este o icoană a feminităţii româneşti”, după cum spun promotoarele acestui proiect.
Faima internaţională a iei româneşti se datorează simplităţii şi frumuseţii acesteia apreciată de renumiţi designeri. Bluza tradiţională a româncelor a beneficiat totuşi de cea mai mare publicitate din toate vremurile atunci când Regina Maria a României s-a aflat în turneu în Statele Unite ale Americii, în anul 1926, moment în care Majestatea Sa a purtat ii croite din materiale preţioase, brodate şi cu accesorii aflate la modă în perioada interbelică. Pe vremea Reginei Maria, ia a constituit un simbol deosebit pentru spiritul patriotic.
Acele românce din Ungaria, care au terminat liceul între anii 1970 şi 1990, cu siguranţă îşi amintesc (cu plăcere sau nu) că, pe acele vremuri, uniforma obligatorie a elevelor de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula a fost ia românească. În ziua înscrierii noilor elevi la această şcoală, li s-a comunicat că trebuie să-şi facă rost de o ie, pe care s-o poarte apoi la toate serbările şcolare (la deschiderea şi încheierea anului şcolar, la 15 martie, 4 aprilie, 1 mai sau 7 noiembrie). Zis şi făcut. Nimeni nu avea curajul atunci să încalce această regulă a casei, aşa că elevele şi mamele lor s-au dus în România să-şi procure o ie. Aşa a făcut şi maică-mea cu mine. În toţi cei patru ani, pe care i-am petrecut la liceu în perioada 1984–88, purtam o ie albă cusută cu fir roşu. O purtam pentru că era obligatoriu, şi nu pentru că m-ar fi legat ceva sentiment de ea. Din păcate, nici mie, nici colegelor mele, nu ne-a explicat nimeni rostul acestei uniforme, nu ne-a vorbit nimeni despre sentimentele pe care ar trebui să le avem când îmbrăcăm bluza românească. Poate tocmai din acest motiv a şi dispărut ia, ca uniformă obligatorie, pe nevăzute, cândva pe la sfârşitul anilor 80.
Bunicile şi străbunicile noastre, care s-au născut deja şi ele în Ungaria de azi, nu ştiau să coase ii. Ştiau însă să-şi facă spăcele. Le purtau cu atâta mândrie, dar nu în orice zi, ci numai în duminici sau în zilele de sărbători. Noi, fete de 14–15 ani, pe la mijlocul anilor 1980, poate tocmai pentru a înlocui ia obligatorie, am purtat cu deosebită bucurie spăcelele furate din dulapurile bunicilor. Acum, cu minte de adult, îmi pare rău că pe acele vremuri nimeni nu mi-a explicat că spăcelul e acelaşi lucru cu ia, doar că este specific pentru zona Transilvaniei şi Banatului. Faţă de spăcel aveam sentimente româneşti, pentru că era a bunicii, pentru că era vechi, pentru că prietena mea unguroaică nu o avea, era numai a mea, a noastră, a românilor. Mie spăcelul mi-a dat mai multă identitate românească, decât ia. Faţă de ie nu aveam aceleaşi sentimente. Pentru că era cumpărată dintr-un magazin din România. Nici faţă de România, ca ţară, nu aveam sentimente. Pentru că nu m-a învăţat nimeni.
Rolul şcolilor noastre din Ungaria nu este numai ca să ne înveţe să citim, să scriem şi să numărăm. Este şi de a ne învăţa trecutul nostru, de a ne transmite valorile poporului din care facem parte. Iar acest trecut, aceste valori nu sunt numai până la graniţele Micherechiului, Chitighazului sau ale Julei.
Eva Şimon

Cadoul micilor dansatori pentru hramul bisericii din Budapesta

În acest an, hramul Capelei Ortodoxe Române din Budapesta a fost sărbătorit în Duminica Rusaliilor, cu o zi înaintea Sărbătorii Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, căruia îi este închinată. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de PS Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, înconjurat de un sobor de preoţi format din părintele paroh Marius Maghiaru, protopop de Budapesta, părintele protosinghel David Pop, Superiorul Aşezământului Monahal „Sfântul Ioan Botezătorul şi diaconii de la Catedrala Episcopală din Jula. Răspunsurile liturgice au fost date de maicile de la Aşezământul Monahal din Budapesta.

Pagubele furtunii, la Săcal

Acoperişul şcolii generale şi al sălii de sport din localitatea Săcal a suferit avarii grave din cauza viscolului de sâmbătă, 22 iunie. Ţigla de pe acoperişul şcolii s-a putut repara, însă sala de sport a devenit nefuncţională, iar la grădiniţă şi cantină au fost răsturnate hornurile. Pagubele dezastrului produs la sala de sport, al cărei acoperiş măsoară aproximativ o mie de metri pătraţi, pot ajunge până la 50 de milioane de forinţi. Clădirea sălii de sport, rămasă acum fără acoperiş, ar putea să înregistreze pagube şi mai mari dacă timpul continuă să devină nefavorabil şi se vor înregistra în continuare precipitaţii care ar putea să distrugă şi tavanul, şi totodată sistemul de încălzire al clădirii care este prins în tavan.
A.B.

Pe urmele lui Bălcescu şi Kossuth, la Seghedin

Autoconducerea Românilor din Seghedin, în colaborare cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin rememorează anual momentul semnării, de către Nicolae Bălcescu şi Kossuth Lajos, a Proiectului de împăciuire româno-maghiar, la 14 iulie 1849. Cu această ocazie, pe 13 iulie, la Seghedin vor avea loc următoarele evenimente: depunerea de coroane la placa memorială Kossuth-Bălcescu, din piaţa Klauzal, la ora 17.00, după care la Primăria oraşului Seghedin, sala Lechner Lajos (etaj 1) va avea loc o sesiune de comunicări ştiinţifice despre perioada paşoptistă. După cuvântul de deschidere al prof. dr. Gheorghe Petruşan vor prezenta comunicări conf. univ. dr. Gabriel Moisa (Bihoreni în vâltoarea evenimentelor paşoptiste), prof. Ligia Antonia Mirişan (Revoluţia paşoptistă bihoreană în presa locală), lect. univ. dr. Radu Romînaşu (Biserică şi societate în evenimentele paşoptiste româneşti), conf. univ. dr. Elena Sandu („Revoluţia" limbii române la 1848) şi conf. dr. Mihaela Bucin (Poezie şi revoluţie).
A.B.

Cupa de şah „Alexandru Hoţopan"

Sâmbătă, 29 iunie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8) se va desfăşura a IV-a ediţie a Cupei Internaţionale de şah „Alexandru Hoţopan”. Competiţia organizată de redacţia „Foaia românească” va începe la ora 9.00.

ISUS SALVATORUL: Trei persoane şi-au mărturisit credinţa în apa botezului de Rusalii

De ziua Cincizecimii, credincioşii penticostali din Micherechi au sărbătorit nu numai pogorârea Duhului Sfânt, dar şi botezul a trei tineri. Duminică, pe 23 iunie, Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi s-a bucurat împreună cu Bernadett Rocsin, Nicoleta Ţicudean şi Florin Forogău, care au hotărât să-L urmeze pe Isus Cristos şi să-şi mărturisească credinţa înaintea oamenilor. Botezul nou-testamental a fost oficiat de pastorul bisericii Durkó Albert.

„Să avem mare grijă de copii” - De vorbă cu fosta directoare a grădiniţei româneşti din Chitighaz, Florica Otlăcan

A fi director al unei unităţi de învăţământ nu este un lucru uşor. A fi conducătorul aceleiaşi instituţii timp de 40 de ani este o vocaţie. Florica Otlăcan, directoarea grădiniţei româneşti din Chitighaz, pe 30 iunie 2013 va ieşi la pensie. În interviul ce urmează, doamna Florica ne va povesti, printre altele, despre schimbările de la grădiniţă, de la începuturile sale ca educatoare şi până acum.

Florica Otlăcan a terminat Liceul „N. Bălcescu” în anul 1969. Cariera sa de educatoare a început în anul 1977, când a fost solicitată de directoarea Aurica Istin pentru un post de educatoare, pe care l-a acceptat cu bucurie.

Înmânarea diplomelor de bacalaureat la Liceul „Bălcescu”

Conform metodologiei de organizare a examenului de bacalaureat 2013, pe 19 iunie, au fost publicate rezultatele examenului de bacalaureat. Preşedinta comisiei de examinare, dr. Máthé Ilona, a înmânat diplomele de bacalaureat elevilor din clasa a XII-a. În acest an şcolar au fost examinaţi în total 85 de elevi, dintre care 23 au fost tineri de clasa a XII-a. Rezultatele obţinute de fiecare elev la examenul de bacalaureat sunt exprimate pe paginile diplomei prin note şi procente (care vor fi convertite în puncte) corespunzător grilei aprobate la nivel naţional.
A.C.

Tabere de vară pentru elevi şi tineri români din Ungaria

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Guvernului României, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Institutul Cultural Român şi Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti organizează, şi în această vară, la Sulina, judeţul Tulcea şi Poiana Pinului, judeţul Buzău, programul de tabere pentru elevi şi tineri români din afara graniţelor „ARC 2013”. Scopul programului este realizarea unui sejur cultural în România în vederea afirmării şi conştientizării valorilor tradiţionale şi istorice româneşti. DPRRP oferă anul acesta 80 de locuri în tabără pentru elevi şi tineri români din Ungaria, 40 de locuri la mare şi 40 la munte. Taberele la care vor participa elevi din Ungaria vor avea loc, seria I la Mare, în staţiunea Sulina, în perioada 8–14 iulie 2013, iar seria a IV-a la munte, la Poiana Pinului, în perioada 26 iulie–1 august 2013. La tabără s-au putut înscrie tineri români din comunitatea românească şi de la şcolile din Ungaria unde se predă limba română, însoţiţi de 8 profesori/instructori din Ungaria. Conform răspunsurilor primite de la şcolile din comunitate legat de locurile pentru tabără, Consulatul General al României la Jula ne-a menţionat că de la şcoala din Jula 7 tineri vor merge la mare, iar 7 la munte, de la şcoala din Micherechi 15 elevi vor merge la mare şi 15 la munte, şcoala din Chitighaz a primit 10 locuri, aceştia alegând să meargă cu toţii la munte, în favoarea şcolii din Bătania de unde 10 copii au preferat să meargă la mare. Pentru judeţul Ciongrad, Consulatul General al României din Seghedin dispune de 8 locuri la mare şi 8 la munte.
A.B.

Momente de suflet dedicate dascălilor

O colaborare strânsă dintre pedagogii instituţiei de învăţământ din Micherechi şi Primăria locală a generat o întâlnire emoţionantă cu prilejul Zilei Pedagogilor, joi, 20 iunie, la Casa de Cultură. Evenimentul a debutat cu un mesaj de felicitare din partea primăriţei Margareta Tat, care totodată le-a mulţumit pentru grija, răbdarea şi profesionalismul, care asigură o legătură strânsă a discipolilor cu cea mai mare comoară a omenirii.

19 iun. 2013

Editorial – Consulatul din Jula, o „plăcintă” politică?

La fix şapte luni de când am citit pe site-ul Guvernului României că, pe 14 noiembrie 2012, s-a hotărât numirea în funcţia de consul general la Jula a unui domn pe nume Alexandru Andraş şi care nu a sosit nici până azi să-şi ocupe postul promis, Monitorul Oficial al României din ziua de 14 iunie 2013 ne anunţă că Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care îl numeşte pe Trandafir Florin Vasiloni… consul general, şef al Consulatului General al României la Jula!!! Ce-i cu îmbulzeala asta? De când şi, mai ales, de ce a devenit mai nou atât de atrăgător acest consulat? După cunoştinţele noastre, acesta a fost deschis la Jula, în „capitala” românilor din Ungaria, tocmai pentru că în această zonă trăieşte majoritatea comunităţii româneşti autohtone şi nicidecum pentru că oraşul are un ştrand frumos, iar apa termală de aici vindecă bolile reumatice ale politicienilor. Unde s-a pierdut pe drum domnul Andraş de nu a mai ajuns la Jula, habar nu avem. Dar se pare că, pe parcurs, obiectivul iniţial al României s-a schimbat, iar Consulatul din Jula a devenit o „plăcintă” politică pentru partidele din România.
Punând cap la cap întâmplările ultimelor 12 luni, lucrurile ni se par tot mai clare. Povestea începe exact cu un an în urmă, când locuitorii din Micherechi au fost anunţaţi prin megafonul unei maşini că, pe 22 iunie, va veni la ei în sat fostul preşedinte al României, Ion Iliescu. Nu prea i-a impresionat pe micherecheni această veste bombastică, drept dovadă nu s-au dus la întâlnirea de la casa de cultură. Bine au făcut, pentru că nu a venit nici Iliescu şi aşa măcar nu i-au deranjat pe acei câţiva politicieni din România care au sosit în satul lor pentru a înfiinţa filiala din Ungaria a PSD Diaspora. Un comunicat al Partidului Social Democrat, care a împânzit în acele zile toată presa românească, de la Timişoara până la Brăila, ne anunţa că „evenimentul a fost organizat cu sprijinul lui Florin Trandafir Vasiloni, coordonator al Filialei PSD Ungaria, Vicepreşedinte PSD Diaspora, iar Gavril Gurzău a fost ales în funcţia de Preşedinte al PSD Ungaria”.
Şi atunci, şi de-atunci ne-am tot întrebat, ce caută un partid românesc printre românii băştinaşi din Ungaria? Nimeni nu i-a informat pe mai marii de la PSD Diaspora că românii băştinaşi din Micherechi nu au cetăţenie română, deci nu îi vor putea vota la alegeri? Gabi Gurzău, care este născut în Micherechi şi care probabil a dobândit între timp cetăţenia română, nu le-a spus prietenilor lui că micherechenii nu sunt o miză pentru ei? Dar încă înainte să fim acuzaţi de naivitate, ne oprim cu întrebările stupide. Repede ne-am dat seama singuri de modul josnic prin care unii s-au folosit (din nou) de românii din Ungaria.
Cine este viitorul consul general de la Jula? Presa din România ne informează că „Trandafir Florin Vasiloni este preot de meserie, protopop greco-catolic de Sarmisegetuza şi preot paroh la Bucova, care în 2010 a ocupat postul de vicepreşedinte PSD Caraş-Severin, iar în 2012 pe cel de vicepreşedinte PSD Diaspora şi coordonator şi fondator al filialei PSD Ungaria”.
Acum un an, cu ocazia (aşa-zisei) înfiinţări a PSD Ungaria, Florin Vasiloni a trecut şi pe la sediul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Strângerea legăturilor tot mai vizibile între PSD Arad, PSD Caraş şi PSD Ungaria cu AŢRU şi cu preşedintele (tot de orientare socialistă) a acesteia, e un semn îngrijorător. Sperăm că au povestit şi despre pactul dintre AŢRU cu etnobişniţarii, care au dat atâtea bătăi de cap guvernelor române de până acum. Noi avem presimţirea că nu. O singură nelămurire ne-a mai rămas totuşi: ce misiune va avea un protopop greco-catolic de Sarmisegetuza printre românii din Ungaria, care sunt majoritar ortodocşi? Aşteptăm răspunsul Bucureştiului.
Eva Şimon

De la sărmăluţe moldoveneşti la sarmale ardeleneşti - Festival gastronomic românesc în Curtea Gojdu din Budapesta

Mai multe imagini aici
Duminică, 16 iunie, la Budapesta a avut loc cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Gastronomic, organizat de Centrul Cultural Pastoral Misionar Sfântul Vasile cel Mare şi Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta. Ca şi în anii precedenţi, membrii comunităţii s-au întrecut în prepararea bucatelor tradiţionale româneşti, dar pentru acest an participanţii au avut parte şi de câteva surprize. Actorul timişorean Alexandru Costache, în calitate de animator pe catalige, a încântat pe cei prezenţi, de la mic la mare. Un plus de culoare şi condiment a adus evenimentului şi profesoara Mihaela Bucin, care a prezentat un istoric al sarmalelor care sunt nelipsite de pe mesele noastre, la sărbători şi nu numai, dar despre care ştim atât de puţin, după cum ne-am dat seama din relatarea minuţios întocmită.

Conferinţă preoţească la Jula

Sâmbătă, 22 iunie, la Parohia Ortodoxă Română din Jula Mare, va avea loc prima conferinţă preoţească pe acest an cu tema „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. La conferinţă vor prezenta referate pr. Ilie Ciocan, parohul bisericii din Bătania şi pr. Ionuţ Negrău, preot la biserica din Săcal. Programul va începe cu Sfânta Liturghie arhierească de la ora 9.00, în Catedrala episcopală, după care, de la ora 11.30, va avea loc conferinţa preoţească, care se va desfăşura în sala de şedinţe a Centrului Eparhial.

Rusalii şi hram la Capela ortodoxă din Budapesta

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte în ziua de 24 iunie Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în tradiţia populară românească şi sub numele de „Sânzienele” sau „Drăgaica”. Capela Ortodoxă Română din Budapesta, care funcţionează în capitala Ungară de mai bine de un secol, îşi sărbătoreşte hramul la acest praznic. Astfel, cu o zi înainte de sărbătoarea propriu-zisă a bisericii budapestane, în Duminica Rusaliilor, pe 23 iunie, va fi sărbătorit hramul capelei ortodoxe. Se va afla în mijlocul românilor din Budapesta în această zi de sărbătoare şi PS Siluan, Episcopul românilor din Ungaria.
A.B.

Ştiri pe scurt...

Jula
Pe 13 iunie s-au împlinit 60 de ani de la examenul de bacalaureat al primei promoţii a Liceului „N. Bălcescu” din Jula. După cum ne-a informat doamna Lucreţia Purdi Cioca, absolvenţii nu plănuiesc o întâlnire pentru acest an deoarece toţi sunt deja înaintaţi în vârstă şi unora le este grea deplasarea la Jula, în oraşul tinereţii lor. Totodată doamna învăţătoare Cioca ne-a mărturisit că şi azi trăiesc încă 8 din cei 16 absolvenţi, aceştia păstrând şi azi legăturile.

Micherechi
Duminică, 23 iunie, la Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi va fi un Botez Nou Testamental. Se vor boteza tinerii Nicoleta Ţicudean, Bernadett Rocsin şi Petru Forogău. Evenimentul va începe la ora 10.00.

Chitighaz
Instructorul de dans popular al mai multor şcoli generale din comunitatea românească din Ungaria şi preşedintele Asociaţiei Culturale a Românilor din Chitighaz, Gheorghe Gros, organizează o tabără de dansuri populare în România. Instructorul ne-a informat că tabăra se va desfăşura în perioada 3–10 iulie, la Făget, unde va participa un grup de 40 de copii şi 6 adulţi, din localităţile Chitighaz, Jula, Leucuşhaz şi din patru localităţi din Bihor.

Jula
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria va organiza în ziua de sâmbătă, 13 iulie, de la ora 16.00, o festivitate de comemorare a răposatului vicar episcopesc, Teodor Misaroş, care s-a stins din viaţă cu 30 de ani în urmă. Părintele Misaroş, în cei 36 de ani de preoţie, a păstorit credincioşii din Apateu, Săcal şi Micherechi. Programul zilei va cuprinde un Te Deum şi parastas în memoria pr. Teodor Misaroş, o rugăciune şi depuneri de coroane la mormântul părintelui Misaroş, aflat în cimitirul din Oraşul Mare Românesc din Jula, un vernisaj de expoziţie fotografică.

S-a lansat grupul UNIC

În ziua de 11 iunie, un grup de 23 de tineri din Micherechi, toţi neoprotestanţi de la cele trei biserici din sat (Betel, Penticostală nr. 1 şi Biserica Baptistă) şi, de asemenea, toţi elevi ai liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, s-au aflat în studioul de radio din Seghedin, însoţiţi de profesoarele Florica Santău şi Mariana Oros Martin, pentru realizarea unor înregistrări. Începând de acum câteva luni, tinerii formează un grup. În iarnă i-au colindat şi pe profesori. Fac muzică din proprie iniţiativă şi fără profesor. Sunt foarte talentaţi, cântă şi la instrumente şi ce este poate cel mai important, sunt foarte uniţi, spun ei. Dar sunt şi unici. Tocmai din acest motiv şi-au ales numele de UNIC.
I.K.

Nou referent român la Institutul de Dezvoltare a Învăţământului

La data de 16 mai a.c. a fost numit un nou referent pentru naţionalitatea română la Institutul Naţional pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Învăţământului (OFI) în persoana doamnei Anamaria Brad Sarca, informează un comunicat de presă remis redacţiei noastre de către directorul general dr. Kaposi József. Printre atribuţiile ce-i revin noului referent figurează îndeplinirea şi susţinerea sarcinilor privind serviciile profesionale pedagogice pe plan naţional. Va contribui, între altele, la organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare naţionale, va acorda asistenţă în elaborarea programelor de perfecţionare a pedagogilor, dar şi în alcătuirea sistemului de consultanţă pe aria naţionalităţii române. De asemenea, va acorda sprijin profesional instituţiilor de învăţământ public românesc în vederea adaptării noii programe cadru şi va acorda informaţii directorilor de şcoli şi profesorilor în probleme ce ţin de acest domeniu profesional. În comunicat se mai arată că Anamaria Brad se va strădui să aibă contact profesional permanent şi se va consulta cu Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria.
I.K.

N. Manolescu: Să le dăm copiilor cărţi care îi interesează cu adevărat

„La ce sunt bune cărţile? Îmi vine să răspund: la totul şi la nimic. Poţi trăi foarte bine fără să citeşti. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart. În ce mă priveşte, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc aşa cum am nevoie să mănânc şi să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca şi aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută”, este crezul lui Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, care acum două săptămâni s-a aflat la Jula şi la Micherechi cu ocazia Turnirului de poezie a USR. În prima parte a convorbirii noastre (pe care aţi putut-o citi în numărul anterior) am vorbit despre întrecerea dintre scriitorii români şi despre impresiile trăite în mijlocul românilor din Ungaria. În a doua parte a discuţiei cu dl. Nicolae Manolescu am vorbit despre lectură, cărţi, tineri.

Flori şi cuvinte alese în memoria lui Mihai Eminescu, la Apateu

Mai multe imagini aici
Poetul Mihai Eminescu a fost din nou omagiat, marţi, 11 iunie, la Parohia Apateu, în curtea căreia se găseşte de mai mulţi ani bustul marelui poet. Puţinii români din Apateu şi invitaţii lor îl sărbătoresc pe Mihai Eminescu deja de 13 ani. Festivitatea organizată de către parohul bisericii ortodoxe din Apateu, protopopul Origen Sabău, s-a desfăşurat în mica localitate bihoreană cu binecuvântarea şi în prezenţa Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan şi a mai multor oficialităţi, oameni de cultură şi preoţi, comemorând 124 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului.

Editorial – Fumuri „naţionale”

Nu sunt fumătoare. Nu am fost niciodată. Şi nici nu voi fi vreodată. Într-o vreme chiar îi uram pe toţi cei care fumau în jurul meu. (Prietenii ştiu de ce…) Cu toate acestea, în ultimul timp parcă a început să-mi fie milă de bieţii oameni care nu pot sau nu vor să renunţe la acest viciu urât şi, mai ales, nesănătos. Mi-e milă de ei când îi văd cum se îmbulzesc la minimum cinci metri de la intrarea în spitale (pentru că nici în curte nu se mai poate fuma), mi-e milă când îi văd cum se ascund prin toaletele trenurilor ca să tragă măcar un singur fum din otrăvitorul lor beţişor, şi mi-e milă să-i văd cum sunt umiliţi în public pentru acest viciu păgubos în faţa restaurantelor. Pentru că, până la urmă, fiecare face ce vrea cu sănătatea lui. Compasiunea mea faţă de fumători a crescut în ultimul timp şi pentru că, de la 1 iulie, aceştia nici măcar nu-şi vor mai putea cumpăra oriunde duhanul cel de toate zilele. În toată Ungaria se vor putea procura ţigări numai de la aşa-numitele tutungerii „naţionale”, pe ungureşte „nemzeti dohánybolt”, adică „nemzeti trafik”. Pentru că la noi, mai nou, toate sunt „naţionale”!
Până când se poate exagera cu această expresie fără ca societatea maghiară sau măcar Europa să se simtă ofensate, habar nu avem. Cert este că deja este sufocant, şi uneori chiar caraghios, atâta „naţionalism”. La noi nu doar Teatrul Naţional sau Muzeul Naţional este naţional, ci şi presa este naţională, rockul este mai nou şi el naţional, Ziua unităţii (sau solidarităţii) maghiare – 4 iunie – este tot naţională (Nemzeti Összetartozás Napja), Constituţia începe cu un preambulum, care se numeşte Crezul naţional (Nemzeti hitvallás) până şi ouăle (de găină) şi porodicile sunt şi ele ungureşti, adică naţionale. Cu ocazia recentelor inundaţii ale Dunării, guvernul a creat prin numărul de telefon de 1357 aşa-numita Linie a Unităţii Naţionale (Nemzeti Összetartozás Vonala), la care se pot transmite ajutoarele pentru sinistraţi. Despre ajutoarele şi ofertele băneşti care vor sosi prin acest număr de telefon va decide, cine altul, decât aşa-numitul Consiliu Naţional de Coordonare Umanitară. Oare le-a mai scăpat ceva mai marilor noştri? Mai e ceva ce nu este naţional în această ţară? După tutungeriile naţionale se pare că urmează farmaciile naţionale şi apoi cine mai ştie ce. Că aceste tutungerii naţionale şi apoi, probabil, şi farmaciile vor ajunge tot pe mâna celor apropiaţi guvernului, politicienilor actuali, nu prea ne interesează. Toate guvernele, toţi politicienii fac la fel. Fie ei de dreapta, fie de stânga. Tot un drac.
Avem însă o presimţire. Poate chiar am şi pune pariu că, în curând, şi autoguvernările pe ţară ale naţionalităţilor (nu, nu mai suntem minorităţi, ci naţionalităţi) vor deveni autoguvernări naţionale! Cum ar putea să scape numai ele din rândul instituţiilor naţionale. Nu sună mai bine: Magyarországi Románok Nemzeti Önkormányzata??? Adică, Autoguvernarea Naţională a Românilor din Ungaria. Nici aici, cum nici în altă parte nu conţinutul contează, ci numele. Să ne ia ochii. Să ne închidă gurile. De parcă atunci când linia de telefon este naţională ungurii ar avea mai mulţi bani de donat. Sau când minorităţile se numesc naţionalităţi sunt mai conştiente de identitatea lor. Nu, nu sunt, chiar dacă datele de la recensământ ne-ar sugera acest lucru.
Aceşti gărgăuni din capetele unor conducători ai ţării noastre şi ale celor care lucrează la imaginea ţării nu sunt altceva decât nişte fumuri extravagante, care depăşesc deja limitele bunului simţ şi fac de râs toată ţara. Abureala că numai ce-i naţional este bun şi frumos şi corect şi unguresc nu este prea convingătoare. Îmi pare sincer rău de fumătorii împătimiţi dintr-o ţară cu prea multe fumuri.
Eva Şimon

După Olimp şi Efes, poezia românească a venit la… Jula şi Micherechi

Uniunea Scriitorilor din România a organizat în Ungaria, la Jula şi Micherechi, ediţia a III-a a „Turnirului de poezie”. Au fost invitaţi să participe la acest turnir poeţi din două filiale, Cluj şi Arad. Primele două ediţii au avut loc în Grecia, sub Olimp, şi Turcia, la Efes, în care s-au confruntat, prin lectură, câte şase poeţi reprezentativi din filialele USR din ţară. Competiţia de la Jula a fost câştigată, la fel ca anul trecut, de echipa din Arad. „Cununa de lauri” a fost înmânată de preşedintele juriului, Nicolae Manolescu (preşedinte USR) în cadrul unei festivităţi organizate la şcoala din Micherechi. Echipa câştigătoare a fost compusă din poeţii: Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Vasile Dan, Gh. Mocuţa, Ioan Moldovan, Traian Ştef. Pe lângă marele trofeu pe echipe, Ioan Moldovan l-a câştigat şi pe cel la individual, iar Romulus Bucur pe cel al publicului. După festivitatea de premiere, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor ne-a vorbit despre acest turnir şi despre inspiraţia pe care a avut-o la Micherechi.

Recitindu-l pe Shakespeare…

Cea de-a 50-a stagiune a Teatrului Cetăţii din Jula, care are în program şi Festivalul Shakespeare, îl va avea printre protagonişti şi pe actorul Emil Boroghină, directorul Festivalului Shakespeare din Craiova. Actorul român va susţine spectacolul cu titlul „Recitindu-l pe Shakespeare…” în seara zilei de 12 iulie, cu începere de la ora 20.30. Biletul de intrare costă 1500 ft şi poate fi cumpărat la Teatrul Cetăţii din Jula sau online (www.gyulaivarszinhaz.hu).
E.Ş.

O zi a inocenţei copilăreşti la Budapesta

Sâmbătă, 8 iunie, Asociaţia Femeilor Ortodoxe din Budapesta şi Centrul Cultural şi Pastoral-Misionar „Sfântul Vasile cel Mare”, cu sprijinul Autoguvernării Româneşti din sectorul XI a organizat cea de a IV-a ediţie a Zilei Copilului.
Sărbătoarea a avut loc în curtea Aşezământului Românesc din Budapesta, strada Holló nr. 8, unde copiii şi părinţii, veniţi în număr mare, s-au bucurat de activităţile special pregătite pentru ei.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...