22 oct. 2015

Editorial - O lumânare pentru eroii noştri

„23 octombrie 1956 este o zi care va trăi pentru totdeauna în analele oamenilor liberi și ale națiunilor. A fost o zi a curajului, conștiinței și triumfului. Nicio altă zi de la începutul istoriei nu a arătat mai clar eterna forță a dorinței omului de a fi liber, indiferent de șansele de succes, indiferent de sacrificiile necesare”, a spus John F. Kennedy, preşedintele Americii, la prima aniversare a Revoluției din Ungaria.
În ziua în care apare revista noastră se împlinesc 59 de ani de la declanşarea Revoluţiei maghiare din toamna anului 1956, eveniment care avea să constituie prima mare lovitură dată ocupaţiei sovietice în Europa de Est. Dorinţa de libertate a ungurilor a fost zdrobită de tancurile sovietice după aproape trei săptămâni, pe 10 noiembrie 1956. Dar dorinţa de libertate din acele vremuri tulburi nu a fost doar a ungurilor, ci şi a românilor, care visau la alungarea ocupaţiei sovietice din ţara lor. Românii din Ungaria au avut şi ei revoluţionarii lor, ajunşi în toiul luptelor cu sau fără voinţă. Un lucru e cert: au fost oameni curajoşi şi conştiincioşi. În această zi, noi, românii, avem datoria de a aprinde câte-o lumânare întru memoria veşnică a celor care au fost Elisabeta Maniu, Mihai Farcaş şi Gheorghe Hotăran, tineri din Jula, morţi pentru libertate.

Consilierii locali din Micherechi cer mai multe drepturi pentru români

La ultima sa şedinţă din data de 15 octombrie, Consiliul Local al comunei Micherechi, singurul compus exclusiv din persoane de naţionalitate română şi care după alegerile din toamna anului 2014 s-a transformat în Autoguvernare Românească pe Localitate, i-a avut ca invitaţi pe Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, pe Ana Oros Şimon, referentă pentru învăţământ la AŢRU şi pe Erica Borbély, consilieră pentru învăţământ la AŢRU. Primul punct pe ordinea de zi a fost legat de viitorul şcolii şi grădiniţei româneşti din localitate, al căror drept de administrare a fost cerut în primăvara acestui an pentru autoguvernarea locală, cererea lor fiind blocată de AŢRU, care la rândul ei şi ea a cerut acelaşi drept. Primăriţa Margareta Tat i-a invitat la şedinţa din joia trecută pe cei trei responsabili ai AŢRU pentru a-şi expune planul pentru viitorul celor două instituţii de învăţământ. După cum ne-a informat doamna primar, punctele de vedere nici de această dată nu s-au apropiat, argumentele celor de la AŢRU nu i-au convins pe consilierii locali din Micherechi că şcoala şi grădiniţa lor ar fi în loc mai bun la AŢRU decât la ei.

Cursuri de dans popular românesc la şcolile din Ungaria

Coregraful Gheorge Gros din Chitighaz predă din luna septembrie dansuri populare româneşti la mai multe şcoli generale din comunitate în care se predă limba română şi nu numai. Aceste activităţi ajută peste o sută de tineri să-şi descopere originile, să îndrăgească straiele populare şi să poarte mai departe tradiţia. Astfel, de aceste ore de bucură copii de la şcoala generală din Cenadul Unguresc, Bedu, Săcal, Pocei, Apateu, Chitighaz şi o şcoală maghiară din Csanádpalota. Activităţile sunt finanţate de Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU, a informat domnul Gros.

A.B.

Filmări la românii din Ungaria pentru emisiunea „Lumea şi Noi” - Interviu cu jurnalista Melania Trifu de la TVR Internaţional

– La începutul lunii septembrie, o echipă de filmare a TVR s-a aflat pentru câteva zile în mijlocul românilor din Ungaria. Care a fost scopul acestor filmări? În ce localităţi şi ce subiecte aţi filmat?
– Filmările din Ungaria au fost făcute pentru realizarea unor ediţii ce vor fi difuzate sub genericul „Lumea şi Noi”. Localităţile în care s-au realizat filmările au fost: Micherechi, Jula, Bichiş. Am realizat interviuri cu mai mulţi profesori şi educatori de la şcoala şi grădiniţa din comună, cu primarul Margareta Tat, cu preotul bisericii Ioan Bun, cu episcopul Siluan, cu jurnalista Eva Iova Şimon. Eva este redactorul şef al revistei „Foaia românească”, cea mai veche publicaţie românească de pe teritoriul Ungariei. Pe lângă povestea de succes al unui român născut în străinătate, Eva ne-a prezentat locurile româneşti din Jula şi ne-a ajutat să realizăm filmări pe care nu am fi sperat că le vom avea. Subiectele alese conturează viaţa românilor din Ungaria.
– Vă rog să ne prezentaţi emisiunea „Lumea şi Noi”!
– Emisiunea „Lumea şi Noi” prezintă poveştile de succes ale românilor aflaţi în străinătate, dar şi despre comunităţile istorice care trăiesc în afara graniţelor ţării, despre păstrarea tradiţiilor româneşti, studierea limbii române în şcoli, cultură, evenimente româneşti.
– Ce experienţe aţi avut în cursul filmărilor în Ungaria?
– Fiecare zi de filmare în localităţile din Ungaria a fost unică. Oamenii – la superlativ, comuna Micherechi şi oraşul Jula ne-au impresionat maxim prin locurile şi lucrurile româneşti pe care le-am găsit acolo (şcoală, grădiniţă, cămin cultural, azil de bătrâni, bibliotecă, biserică, străzi, busturi, clădiri).
– Aţi filmat şi la o nuntă a doi tineri români din Micherechi. A diferit asta de o nuntă din România sau de alte nunţi româneşti?
– Filmarea momentelor importante ale nunţii din Micherechi a fost pentru noi „culmea” realizării finale a reportajului. Impresionant şi măgulitor în acelaşi timp, a fost faptul că tinerii au fost de acord să fie filmaţi (chiar dacă momentul a fost unul foarte intim!). Nu am văzut prea multe diferenţe între secvenţele filmate la nunta din Micherechi şi o nuntă ce are loc în România. Sigur, au fost unele excepţii, dar acestea se întâlnesc şi în ţară, totul fiind organizat în funcţie de zona unde are loc evenimentul. O nuntă românească, asta este ceea ce ne-a rămas în minte, realizată în Ungaria. Pătrarea tradiţiilor româneşti!
– Când vor putea fi văzute reportajele realizate la românii din Ungaria?
– Cele două reportaje realizate în Ungaria vor fi dizuzate în luna decembrie, primul, cel din Micherechi este programat chiar de 1 decembrie, iar cel de-al doilea, despre jurnalista Eva Şimon, este programat în data de 8 decembrie.
– Din păcate, ştim că nu mulţi prind în Ungaria postul TVR Internaţional. Emisiunea poate fi urmărită şi pe Internet?
– Emisiunea poate fi vizionată a doua zi de la difuzarea în premieră pe canalul TVR Internaţional pe siteul TVR+ secţiunea EMISIUNI, se selectează emisiunea „Lumea şi Noi”, şi se alege data difuzării.

A.B.

Mircea Cărtărescu despre esenţa literaturii şi exemplul personal

Un intelectual, în afară de faptul că îşi spune părerea despre anumite fenomene sociale, încercând să influenţeze lucrurile spre calea bună, are şi obligaţia să ofere un exemplu personal oamenilor din spiritul civic, în care se încadrează de exemplu şi plătirea conştiincioasă a facturilor de întreţinere. Cam aşa se poate sintetiza ceea ce crede unul dintre cei mai cunoscuţi intelectuali români contemporani. Mircea Cărtărescu este un om de treabă, aşa l-a prezentat scriitorul Láng Zsolt publicului din capitala ungară, la ediţia specială a Festivalului Literar Margó.

Moderatorul seratei ne-a mărturisit că s-a temut puţin, pentru că exact în ziua întâlnirii, Academia Regală Suedeză a anunţat câştigătorul Premilui Nobel pentru Literatură pe anul 2015, premiu pentru care a fost nominalizat şi Mircea Cărtărescu, şi dacă câştiga, probabil că nu mai venea la Budapesta. La rândul său, Cărtărescu a spus că nu este obsedat de acest premiu, şi că dacă ar fi după el i-ar da premiul scriitorului Nádas Péter. În interviul de mai jos vă invităm să fiţi părtaşi la o discuţie cu unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori contemporani români, Mircea Cărtărescu, care pe data de 8 octombrie s-a aflat la Budapesta, fiind invitatul special al ediţiei speciale a Festivalului Literar Margó.

Se pot face propuneri pentru premiul judeţului Bichiş

Consiliul Judeţean Bichiş sărbătoreşte în luna decembrie a fiecărui an Ziua Naţionalităţilor printr-o festivitate la care se decernează distincţii pentru reprezentanţii minorităţilor conlocuitoare în judeţ. Propuneri pentru aceste distincţii se pot face până pe data de 1 noiembrie 2015. Pot fi propuse atât persoane, cât şi echipe sau comunităţi merituoase. Dosarul care va cuprinde numele, adresa, naţionalitatea şi argumentarea nominalizării se va depune la adresa Oficiului Consiulului Judeţean Bichiş (Békés Megyei Önkormányzati Hivatal, 5600 Békéscsaba, Árpád sor 18) şi pe email: eszter.krasznai@bekesmegye.hu. Distincţiile vor fi înmânate în cadrul unei gale a naţionalităţilor, a cărei dată şi loc de desfăşurare se va stabili mai târziu.

E.Ş.

Concurs în memoria lui Lucian Magdu, la Bătania

La Şcoala românească din Bătania s-a desfăşurat sâmbătă, 17 octombrie, o nouă ediţie a concursului de recitare, dedicat memoriei poetului şi regizorului român Lucian Magdu (1937–1968), cel al cărui nume îl poartă această instituţie. Anul acesta au participat doar copii de la şcoli bilingve din judeţul Bichiş, sau unde limba română este predată ca obiect de studiu. Astfel, fiind de la şcoli cu profil diferit, elevii participanţi au concurat în două categorii cu câte două poezii, una obligatoriu de la poetul Lucian Magdu şi una liber aleasă din literatura română.

O zi a mulţumirii la Micherechi

În duminica din 18 octombrie, la Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi, credincioşii au organizat o zi de mulţumire spre Slava lui Dumnezeu. Ca musafiri au fost invitaţi fraţi din România, Ioan Bogdan, pastorul Bisericii Penticostale Tabor din Oradea, care a vestit Cuvântul lui Dumnezeu alături de păstorul bisericii noastre, Durkó Albert. Împreună cu el au fost cântăreţi din Baia Mare şi Trupa Eben-Ezer din comuna Peştere. La acest eveniment am avut onoarea să-i avem alături pe domnul consul Florin Vasiloni şi familia lui, pe primăriţa satului nostru Margareta Tat şi pe viceprimarul Bertold Netea, alături de soţia lui. Predicile care au fost vestite au avut un mesaj care ne-a făcut să ne dăm seama că trebuie să fim mulţumitori pentru tot ceea ce avem şi cum să fim într-adevăr fericiţi. Mulţumirea este o jertfă şi o recunoştinţă pentru tot ceea ce face Dumnezeu pentru noi.

Carina Juhasz–Diana Bogdan




Lectură pentru copii: Stelele îmi spun povești - de Petre Crăciun

Noaptea este altfel în satul bunicilor. Parcă vine mai târziu, dându-le destul răgaz de joacă copiilor care nu au grijă mai mare decât aceea de a trage de zi, lungind-o ca pe elastic. În satul bunicilor, noaptea nu vine niciodată neanunțată, nu pândește de după colț, așa cum se întâmplă acasă. Nu este nici prea scurtă, nici prea lungă și nici nu este urmată de o nouă zi de școală. Ea vine încet, prietenoasă, întotdeauna anunțată de bunica ce te mângâie pe creștet, spunându-ți:
– Nepotul meu drag, s-a terminat o zi de joacă, o singură zi, dar știi câte mai urmează?
– Câte urmează, bunico?
– Zeci de mii de zile, nepoate. Poate mai multe, cine știe să le socotească?

16 oct. 2015

Editorial - A fi „român istoric” nu este un hobby!

Românii care azi trăiesc în jurul graniţelor României au fost numiţi în ultimul sfert de secol, când „români din jur”, „români din vecinătate”, „români autohtoni/băştinaşi/indigeni”, când „români din comunităţile istorice”. Şi ei sunt români de pretutindeni, dar nu sunt diaspora. Prin diaspora românească îi înţelegem pe acei cetăţeni români, care au părăsit România pentru un trai mai bun ori s-au exilat din motive politice. „Românii istorici”, adică cei din comunităţile istorice din jurul graniţelor actuale ale României de azi nu au plecat niciodată de niciunde, au trăit dintotdeauna în acele părţi, peste unii au trecut graniţele de mai multe ori, dar ei au rămas pe locuri, în partea de est a Ungariei, în Banatul de sud sau Voivodina, pe cele două părţi ale Văii Timocului, în Transcarpatia, în nordul Bucovinei sau în dreapta Prutului. Aceşti români istorici sunt ca o coroană de flori în jurul României. Şi poate sună cam patetic, dar este dureros de real: aceste flori dacă nu sunt îngrijite se vor ofili, iar ofilite arată extrem de urât în imaginea României.

Amintiri cu Göncz Árpád - La moartea primului preşedinte democratic ales al Ungariei

Primul președinte al Ungariei ales în mod democratic, Göncz Árpád, care s-a aflat în fruntea statului între anii 1990 și 2000, a încetat din viață pe 5 octombrie, la vârsta de 93 de ani. Anul acesta se împliniseră 25 de ani de când Göncz, disident politic în perioada comunistă, a fost ales preşedinte al Ungariei, la 3 august 1990. A fost unul dintre cei mai populari oameni politici din Ungaria.
În februarie 1996, Göncz Árpád, a efectuat o vizită la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula, întâlnindu-se nu doar cu conducerea de atunci a şcolii ci şi cu elevii. A purtat un dialog cu elevii români de atunci, răspunzându-le la toate întrebările. La despărţire, el le-a spus elevilor: „Aşa să îngrijiţi limba română ca pe cel mai preţios dar din lume", relata săptămânalul românilor din Ungaria, care atunci se numea „Noi”.


Concurs de recitare dedicat lui Lucian Magdu, la Bătania

Şcoala generală românească din Bătania organizează sâmbătă, pe 17 octombrie, o nouă ediţie a concursului de recitare de poezie, dedicat memoriei poetului şi regizorului român Lucian Magdu (1937–1968). La eveniment sunt aşteptaţi să participe elevi din mai multe localităţi în care există şcoli bilingve româno-maghiare, sau unde limba română este predată ca obiect de studiu. Concursul va avea loc de la ora 10.00, în aula şcolii. După concursul elevilor, de la ora 12.00 va avea loc un concert susţinut de profesoara Andrea Szenes, intitulat „Momente muzicale”.

Propuneri pentru premiul „Pentru Naţionalităţi”

Guvernul Ungariei a înfiinţat Premiul „Pentru Naţionalităţi” cu scopul de a recunoaşte activitatea deosebită depusă de persoanele fizice, organizaţiile sau autoguvernările naţionalităţilor din ţară. Se ia în considerare activitatea depusă în interesul comunităţii, în domeniul culturii, educaţiei, cultelor, cercetării, economiei şi mass-media. Premiul se decernează cu ocazia Zilei Naţionalităţilor, pe 18 decembrie, de către ministrul resurselor umane Balog Zoltán.
Propuneri pentru distinşii anului 2015 se pot face până pe 30 octombrie, şi trebuie înaintate, atât pe cale poştală cât şi electronic, pe adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi, Culte şi Sfera Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Pf. 1) şi pe titkarsag.nf@emmi.gov.hu.
În anii anteriori, dintre românii din Ungaria, următorii au fost distinşi cu premiul „Pentru Naţionalităţi” (sau „Pentru Minorităţi, cum se numea înainte), cel mai înalt premiu din Ungaria acordat naţionalităţilor: Consiliul Local din Micherechi, Echipa de păstrare a tradiţiilor din Aletea, profesorii Ion Budai, dr. Gheorghe Petruşan şi dr. Maria Gurzău Czeglédi, Gheorghe Marc, regizorul Cornel Mândruţău, artistul plastic Ştefan Oroian, iar ultima dată, în anul 2013, dr. Ioan Ciotea, medic din Jula.

E.Ş.

Sărbătoarea hramului la biserica Sf. Parascheva din Jula

Parohia Ortodoxă Românească „Sfânta Parascheva” din Jula, Oraşul Mic Românesc, şi-a sărbătorit cu anticipaţie hramul, duminică, 11 octombrie. Cu acest prilej, în locaşul de cult a fost săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împreună cu pr. Petru Puşcaş, parohul de la Jula Mică şi gazda acestei manifestări şi alţi preoţi diaconi de la Centrul Eparhial din Jula. Răspunsurile liturgice au fost date de grupul coral „Trifon Lugojanul”, de la Catedrala nouă din Arad, condus de Marinel Roz, care au împodobit atmosfera de sărbătoare a acestei zile.

Şcolarii din Micherechi au dus daruri şi mângâiere pentru copiii bolnavi din Oradea

Orele de religie sunt ocazii bune pentru copii nu doar pentru a învăţa despre Biblie, despre Isus Hristos şi despre viaţa şi faptele lui în lumea aceasta, dar şi despre morală, despre omenie, despre ajutorarea celui mai slab sau celui bolnav. Şcolarii din Micherechi, adunaţi în jurul părintelui Visarion Tuderici, secretar eparhial la Episcopia Ortodoxă Română din Jula, care le este şi profesor de religie, învaţă să transpună în viaţa de zi cu zi tot ceea ce însuşesc la orele de religie. Copiii participă cu regularitate la slujbele bisericesc unde spun rugăciuni şi poezii religioase, la marile sărbători de peste an se pregătesc în mod special, învăţând colinde, cântece religioase, scenete dramatice pe teme religioase. Orele de religie îi învaţă mult mai multe…

Conferinţă preoţească de toamnă la Jaca

Sâmbătă, 10 octombrie, sub preşedinţia Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, la parohia Jaca s-a desfăşurat cea de a doua conferinţă preoţească misionar-pastorală, pe 2015, din Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria.
Ca de fiecare dată, conferinţa a fost precedată de Sfânta Liturghie Arhierească, săvârşită în biserica românească din Jaca, de către Ierarh împreună cu preoţii din Episcopie, la care au luat parte şi credincioşi, exprimând şi pecetluind astfel spiritul de comuniune frăţească ortodoxă, care trebuie să însoţească astfel de evenimente. La slujbă au fost pomeniţi slujitorii de seamă ai acestei Eparhii, între care la loc de cinste s-au numărat părinţii Teodor Misaroş şi Pavel Ardelean, Vicari Eparhiali, dar şi ctitorii de locaşuri sfinte din Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria.

O zi dedicată sănătăţii femeilor

Ziua de Luptă împotriva Cancerului de Sân este marcată la 1 octombrie la nivel mondial. În zeci de țări se desfășoară, la această dată, acțiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marșuri, distribuirea de fundițe roz, etc, menite să le amintească femeilor că prin prevenție și efectuarea de controale medicale periodice își pot păstra sănătatea. La Jula, Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Sân s-a organizat pe 26 septembrie, când inclusiv fântâna arteziană din centrul oraşului şi-a schimbat culoarea în roz. Programul intitulat „Unitate pentru sănătate. Plimbare contra cancerului la sân” a cuprins conferinţe informative, analize medicale gratuite şi programe distractive pentru toţi cei interesaţi.

Nu avem voie să uităm adevăratele melodii româneşti - Interviu cu Dumitru Dobrican, virtuoz al taragotului

Însoţind Ansamblul „Transilvania” din Baia Mare, instrumentistul Dumitru Dobrican a încântat sufletele celor prezenţi la Jula, la cel de-al 8-lea festival al cântecului şi tradiţiei „La obârşii, la izvor”, organizat de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria. (Relatare despre eveniment aici.) Maestrul Dobrican îşi doreşte ca sunetele ce ies din taragotul său să poarte spre oameni bucuria, tristeţea, dar nu și indiferenţa; el ştie că muzica e un limbaj universal, iar textul unui instrument este înţeles oriunde pe Pământ, oricât de diferită ar fi muzica tradiţională a unui loc.

„La obârşii, la izvor”, prin folclorul maramureşean

La iniţiativa Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, festivalul anual „La obârşii, la izvor”, organizat în parteneriat cu consiliile judeţene din România reprezintă una dintre cele mai importante manifestări culturale destinate comunităţii româneşti din Ungaria. La sfârşitul săptămânii trecute s-a derulat cea de-a 8-a ediţie a festivalului la care de data aceasta a fost promovat folclorul maramureşean.

9 oct. 2015

Editorial - Presa românească din Ungaria în cădere liberă

Unii cred că nu-i mare brânză să fii jurnalist de ziar: scrii la calculator litere una după alta, din acele multe litere se nasc propoziţiile şi frazele, care apoi alcătuiesc articolul. Şi atât. Mai adaugi câte-o poză şi e gata ziarul. Mergi pe la evenimente, unde mănânci şi bei şi te simţi bine, stai de vorbă cu oamenii, eventual mai dai din redacţie nişte telefoane şi cu asta, basta! O distracţie pe cinste, pentru care pe deasupra eşti şi plătit cu salariu lunar.
Nici la radio sau TV nu e mult mai greu. Jurnalistul de radio doar ţine microfonul în faţa interlocutorului, mai pune şi el câteva întrebări, dacă are în faţă un om mai vorbăreţ nici măcar cu întrebările nu prea trebuie să se strofoace. În rest, la manifestări, mănâncă, bea şi se simte bine. Apoi, ajungând în studio, montează şi el un pic materialul sonor şi gata, îl dă în eter. Cei de la televiziune sunt mai vizibili, mai gălăgioşi, vin la evenimente mai mulţi, unul cu camera de luat vederi, altul cu lumina, al treilea cară microfoanele, iar reporterul se plimbă după ei. De fapt, vizibil, aici numai cameramanul lucrează, care înregistrează tot ce se întâmplă, ceilalţi doar stau în jurul lui, şi ca ceilalţi jurnalişti, când se termină manifestarea mănâncă şi bea şi se simte bine. Apoi, în studio, un al cincilea angajat montează materialul adus de pe teren, iar când se dă pe post vi se doreşte Dvs., telespectatorilor, distracţie plăcută.
Oricât li s-ar părea unora din afară, să faci presă nu este o distracţie. Iar să faci presă pentru o comunitate minoritară, cum sunt, de exemplu, românii din Ungaria este nu doar o muncă serioasă de cercetare şi documentare, dar ea are şi o mare încărcătură emoţională. La noi, ştirile nu sunt bombastice. Articolele noastre de prima pagină nu încep cu „a omorât… a împuşcat… a înşelat…”

Săptămâna filmului românesc la Budapesta

În perioada 13–17 octombrie 2015, Institutul Cultural Român Budapesta organizează cea de-a zecea ediţie a „Săptămânii filmului românesc la Budapesta”, cel mai important eveniment cinematografic românesc din Ungaria, realizat în parteneriat cu Cinematograful de Artă „Uránia” şi cu Secretariatul de Stat pentru Cultură din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Ungaria. „Săptămâna filmului românesc la Budapesta” reprezintă cel mai longeviv program cultural al Institutului Cultural Român din capitala ungară, desfăşurat anual, fără întrerupere, începând din 2006.

Bursa oraşului Jula pentru trei tineri români

Bursierii "Bay" din Jula (sursa foto: Gyulai Hírlap)
Primarul oraşului Jula, dr. Görgényi Ernő a înmânat într-un cadru festiv, pe 2 octombrie, bursele şcolare „Bay Zoltán” pentru 30 de tineri din oraş, printre care găsim şi trei tineri români: Carina Iuhas şi Zoltán Szántó, elevi ai Liceului „Nicolae Bălcescu” şi Matei Repisky, absolvent al liceului românesc, azi student la Economie, la Seghedin. Bursa Bay se acordă celor mai talentaţi elevi şi studenţi, fiind o contribuţie din partea Primăriei Jula la cheltuielile anilor de studii. În cazul elevilor de liceu, bursa este de 9000 forinţi, iar pentru studenţi 13.000 forinţi lunar, timp de 10 luni.
„Prin această bursă noi nu acordăm un ajutor economic, ci recunoaştem talentele. Vrem să le transmitem acestor tineri că pentru oraşul Jula sunt importanţi tinerii sârguincioşi şi talentaţi, iar noi îi ajutăm să-şi îndeplinească visurile. Sper ca această bursă să întărească şi legătura acestor tineri cu oraşul Jula”, a spus primarul Görgényi la festivitatea de premiere.
Bay Zoltán a fost un fizician maghiar, membru al Academiei de Ştiinţe a Ungariei, de numele lui se leagă experimentul radarului lunar, inventarea fotomultiplicatorului şi definirea metrului pe baza vitezei luminii. Bay Zoltán s-a născut în anul 1900, în cartierul Vareu (Gyulavári) şi s-a stins din viaţă în 4 octombrie 1992, la Washington D.C.

E.Ş.

Propuneri pentru distincţia „Pro Cultura Minoritatum”

Institutul Cultural Naţional din Budapesta a publicat recent anunţul conform căruia se aşteaptă propuneri pentru distincţia „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” 2015. Prin această distincţie se recunoaşte activitatea, eforturile merituoase ale persoanelor particulare, ale organizaţiilor şi autoguvernărilor minoritare, depuse în folosul comunităţilor de naţionalitate din Ungaria, în domeniul vieţii publice, învăţământului, culturii, bisericii, ştiinţei, mass-media. Premiile de anul acesta vor fi în număr de maxim 8 bucăţi. Distincţia „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” va fi înmânată în cadrul Zilei Minorităţilor, la Gala Naţionalităţilor de la Institutul Cultural Naţional. Propunerile pot fi trimise prin poştă, la adresa Institutului Cultural Naţional (1011 Budapesta, Piaţa Corvin nr. 8.) şi prin e-mail la adresa foigazgatosag@nmi.hu, până la data de 31 octombrie 2015.

A.B.

Slujbă de Sf. Parascheva, la Jula

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte pe Cuvioasa Maică Parascheva, astfel miercuri, 14 octombrie, şi biserica din Oraşul Mic Românesc din Jula, construită în anul 1834, care o are ca ocrotitoare pe Sf. Parascheva, va îmbrăca haină de sărbătoare, ne-a informat preotul paroh Petru Puşcaş. Duminică, 11 octombrie, credincioşii de la Biserica „Sf. Parascheva” din Jula îl vor avea ca oaspete pe Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan. Sfânta Liturghie Arhierească va fi oficiată cu începere de la ora 9.00.

A.B.

Conferinţă preoţească la Jaca

Sâmbătă, 10 octombrie, la Parohia Ortodoxă din Jaca se va desfăşura cea de-a doua conferinţă preoţească de anul acesta, organizată în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Întrunirea este dedicată „Anului Omagial al misiunii Parohiei şi Mânăstirii azi” şi „Anului comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din Eparhii”. Programul va începe cu Sfânta Liturghie Arhierească la biserica din Jaca, cu începere de la ora 10.00, cu participarea tuturor preoţilor din eparhie. Conferinţa va avea loc de la ora 13.00, la Castelul Rhédey din Jaca, aceasta fiind prezidată de ierarhul locului, Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan.
În cadrul întrunirii vor fi discutate şi diferite aspecte organizatorice, pentru o mai bună chivernisire a activităţilor preoţeşti ale slujitorilor din eparhie.

A.B.

Audit la cele 13 autoguvernări pe ţară din Ungaria

Sediul AŢRU din Jula
Curtea de Conturi (CC) a încheiat şi a publicat zilele trecute rezultatul auditului la cele 13 autoguvernări pe ţară ale naţionalităţilor din Ungaria. Perioada cercetată a fost între 1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2014.
La fel ca la majoritatea celorlalte autoguvernări, şi în cazul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria s-au găsit nereguli şi lipsuri care vor trebui îndreptate. Gospodărirea financiară a AŢRU a corespuns doar parţial regulamentelor juridice. S-au constatat deficienţe în funcţionarea sistemului de control intern. Rapoartele bugetare interimare nu au fost trimise către Trezorerie, cu toate că regulamentele juridice prevăd această obligaţie. În acelaşi timp, însă, auditul a constatat că fondurile primite de la bugetul de stat pentru funcţionarea organizaţiei au fost folosite şi decontate în mod corect.
Scopul auditului efectuat de Curtea de Conturi a fost ca să ajute autoguvernările de naţionalitate la corectarea neregulilor în funcţionarea şi gospodărirea lor. Astfel, CC a a făcut propuneri pentru preşedinţii şi şefii de oficii de la autoguvernări în vederea îndreptării neregulilor. Autoguvernările au la dispoziţie 30 de zile pentru a elabora un plan de acţiune. CC va verifica executarea acestuia în cercetări ulterioare.

E.Ş.

Distracţie, voie bună, momente comice şi boboci frumoşi!

Mai multe imagini aici
Prin cuvintele din titlu se poate descrie cel mai bine atmosfera Balului bobocilor de la Liceul „Nicolae Bălcescu”, care a avut loc în seara zilei de joi, 1 octombrie, la Centrul Cultural Românesc din Jula. A fost un bal reuşit, de excepţie, spun majoritatea celor care au luat parte la acest eveniment important din viaţa proaspeţilor liceeni.
Bobocii celor două clase a 9-a au defilat în faţa colegilor mai mari şi în faţa juriului. Cu toţii au vrut să impresioneze cu costumele şi coregrafiile pregătite pentru această seară. Din program nu au lipsit momentele comice, muzica şi voia bună, oferite de copii. Clasa a 9-a A s-a costumat în staruri TV, iar clasa a 9-B în zâne şi spiriduşi. Distracţia celor prezenţi a fost completată apoi de un concurs organizat pentru ei de elevii claselor a 10-a, coordonaţi de dirigintele Vera Cser, Silvia Cefan şi profesorul Gheorghe Pătcaş. Pentru a fi acceptaţi în rândul liceenilor, bobocii au avut de trecut nişte probe haioase, dar nu şi foarte uşoare, iar juriul a decis la final cine merită titlul de Miss şi Mister Boboc 2015, având de ales între 52 de boboci care s-au străduit cât au putut ca acea seară dedicată lor să fie cât mai reuşită.
Juriul a decis ca titlul de Miss Boboc să-i fie acordat elevei Lavinia Bogdan iar Mister Boboc lui Daniel Pelyva.

A.B.

„Aferim!” vine în Ungaria

Filmul românesc istoric „Aferim!”, de Radu Jude, va fi proiectat în premieră în Ungaria, în cadrul Zilelor Filmului Mozinet, care se desfăşoară în perioada 8–11 octombrie în Budapesta şi alte 9 oraşe din ţară. Mozinet prezintă publicului interesat o selecţie din cele mai premiate filme ale festivalurilor de la Cannes, Veneţia, Berlin şi San Sebastian. Printre aceste filme se află şi „Aferim!”, de Radu Jude, care a obţinut „Ursul de Argint” pentru cea mai bună regie la Festivalul de la Berlin, din februarie 2015.
„Aferim!" (titlul înseamnă „bravo” în limba turcă) este un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu), caută un rob fugar (Cuzin Toma). Din distribuţie mai fac parte Alexandru Dabija, Luminiţa Gheorghiu, Victor Rebengiuc şi Alexandru Bindea.
În cadrul Mozinet, filmul „Aferim!” va fi prezentat în cinematografele centrale din Budapesta, Dobriţân, Jászberény, Kecskemét, Mişcolţ, Pécs, Seghedin, Székesfehérvár, Szolnok şi Szombathely. Premiera naţională în toate celelalte cinematografe din Ungaria va fi pe 22 octombrie.

E.Ş.

Conferinţă transfrontalieră româno-maghiară, la Bichişciaba

Muzeul „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba organizează, pe 21 octombrie, cea de-a treia ediţie a conferinţei transfrontaliere româno-maghiară „Moştenirea spirituală şi culturală”. Întâlnirea va avea loc în Sala „Tevan” a muzeului, cu începere de la ora 9.30. La conferinţă vor participa oameni de specialitate din România şi Ungaria. Vor susţine prelegeri atât maghiari şi slovaci din Ungaria, cât şi specialişti români din Jula, Arad şi Bucureşti: etnografele Emilia Martin şi Renata Rocsin din Jula, muzeologii Sorin Sabău şi Gabriel Hălmăgean din Arad, etnograf Rodica Colta din Arad şi prof. univ. Narcisa Ştiucă din Bucureşti.

A.B.

Nu putem să ne lăsăm uitat trecutul… - Interviu cu Maria Sarca Zombai despre noul său volum „Tradiţiile românilor din Chitighaz”

Sâmbătă, 3 octombrie a fost lansat noul volum despre românii din Chitighaz semnat de Maria Sarca Zombai, tehnoredactat de Editura NOI din Jula. Apariţia acestui nou volum se datorează muncii de cercetare de mai mulţi ani a autoarei, pe al cărei birou manuscrisul aşteaptă de vreo zece ani să fie redactat şi tipărit. Materialului doamnei Zombai i s-a ataşat şi un caiet de amintiri, cântece şi multe fotografii ale cântăreţei şi româncei Maria Şimonca Ardelean din Chitighaz, materiale primite de Maria Zombai de la familie, după ce doamna Ardelean a trecut la cele veşnice. Astfel, partea principală a lucrării o constituie activitatea de cântăreaţă şi păstrătoare de tradiţii a Mariei Şimonca Ardelean. În primul capitol, volumul prezintă echipele, soliştii şi păstrătorii de tradiţie, modul cum şi-a păstrat comunitatea română din Chitighaz limba maternă, cântecele, dansurile şi obiceiurile de-a lungul secolelor. În partea a doua volumul cuprinde activitatea şi amintirile cântăreţei Maria Ardelean. Volumul a fost tipărit cu sprijinul financiar al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, al Centrului de Documentare şi Informare al AŢRU şi al familiei Zombai.

Tradiţii şi folclor românesc, în carte şi pe scenă

Sfârşitul săptămânii trecute a fost unul categoric „cultural şi românesc”. Iubitorii folclorului şi tradiţiilor româneşti, sâmbătă, 3 octombrie, s-au putut bucura de apariţia unei noi cărţi a doamnei profesoare Maria Sarca Zombai despre „Tradiţiile românilor din Chitighaz – Activitatea cântăreţei Maria Şimonca Ardelean”, după care, pe scena mare a Centrului Cultural Românesc din Jula, au putut vedea pe viu dansuri româneşti nu doar din Chitighaz, dar şi din Micherechi, Aletea, Bihor şi, în încheiere, dansuri populare din România.

SPORT: Bravo, băieţi din Micherechi! S-o ţineţi tot aşa!

Micherechi-Füzesgyarmat 4-2 (3-1)
350 suporteri
Micherechi: Gh.Pătca, D. Vincze, V. Ruja, E. Poiendan, A. Sztojka, A. Bondar, Gh. Kovacs, Sz. Ruja, D. Knyihar, V. Weber, Z. Szarka
Rezerve: Z. Dohanyos, M. Komlosi, T. Kiss, M. Lukucz, G. Bocsik, D. Repisky
Antrenor: Bíró Róbert
Maseur: Bálint Imre
Cartonașe galbene: V. Ruja, D. Knzihar, V. Weber, Z. Szarka, Petru Bányai, Takács Gy.

Clasamentul înainte de derbi
2. Micherechi 6-4-2-0-13 -6-7-14
5. Füzesgyarmat       7-3-3-1-19-11-8-12 (actual pe locul 6)

2 oct. 2015

Editorial - Spirit civic vs. spirit de turmă

Trăim într-o societate din ce în ce mai egoistă. Trăim vremuri în care toată lumea caută numai folosul propriu, deseori omul bun şi conştiincios fiind luat de prost. Egoismul şi dezinteresul faţă de problemele altora, inclusiv de cele ale grupului restrâns, ale comunităţii în care trăim, uneori cunosc cote îngrijorătoare. Deseori ne comportăm ca nişte spălaţi la creier, ca o armată a clonelor, suntem speriaţi de moarte nu doar să ne spunem părerea, dar nu avem curajul nici măcar să gândim limpede. De ce? Pentru că nu avem un spirit civic dezvoltat, şi pentru că deseori spiritul de grup este confundat cu spiritul de turmă.
Funcţionăm ca o turmă atunci când ne lăsăm influenţaţi de ce ne spune televizorul şi răspândim în jurul nostru ură şi duşmănie, de exemplu, faţă de imigranţii care-şi părăsesc zilele acestea ţările cuprinse de război spre o lume mai paşnică. Dăm dovadă de spirit de turmă şi atunci când, cu toate că vedem ce nu e bine în jurul nostru, sau şi mai rău, ştim sigur că suntem păcăliţi şi manipulaţi, tot nu avem curajul să ne spunem părerea şi să ne impunem voinţa.

Căutarea soluţiilor ca limba naţionalităţilor să nu devină o limbă „de sărbătoare”

Conferinţa a fost deschisă de Navracsics Tibor,
comisar european pentru cultură, educaţie,
tineret şi sport
Centrul pentru Cercetare Multilingvistică al Institutului de Lingvistică al Academiei Ungare de Ştiinţă, ca membru în parteneriatul Mercator, a organizat în finalul Proiectului LearnMe, la Budapesta, în zilele de 18–19 septembrie, o conferinţă internaţională cu titlul: „Multilingvism de zi cu zi, păstrarea diversităţii lingvistice şi angajament multilingvistic. Cercetarea limbilor minoritare, politici şi practici educaţionale: metode, învăţământ, reinterpretarea conceptelor standard”.
Parteneriatul Mercator a fost înfiinţat în anul 1987 şi este o platformă de cercetare multilingvistică în care activează experţi, cercetători şi instituţii internaţionale. Scopul acestui parteneriat este de a ajuta realizarea dialogurilor între comunităţile limbilor minoritare, regionale şi instituţiile europene cu putere de decizie, pentru a atrage atenţia asuprea problemelor sociale, economice şi culturale ale acestora.

Trecere de la ziar la şcoală

Începând din 14 septembrie, colega noastră Ana Cioca-Czesznak nu mai lucrează la redacţia revistei „Foaia românească”. S-a despărţit de redacţia noastră unde a lucrat timp de şapte ani, părăsind scrisul pentru predare. Acum lucrează ca profesoară la şcoala românească din Micherechi, predând ore de română la clasele 4, 5 şi 6, şi având grijă de copii la ocupaţiile de după-amiaza. Îi dorim mult succes în activitatea de la catedră!

Redacţia

Zi culturală românească cu dansuri, cântece şi lansare de carte, la Jula

Ziua Culturală a Românilor din Ungaria, care se organizează în fiecare toamnă, va avea loc în ziua de sâmbătă, 3 octombrie. Locul desfăşurării va fi la Centrul Cultural Românesc din Jula (piaţa Liceum nr. 2). Programul va începe la ora 9.30 cu lansarea celei mai noi cărţi a doamnei Maria Sarca Zombai, profesoară în pensie din Chitighaz. Volumul bilingv, în română şi maghiară, poartă titlul „Tradiţiile românilor din Chitighaz” şi cuprinde sute de imagini despre soliştii şi echipele folclorice din localitatea Chitighaz. Apoi, de la ora 10.30, vor evolua pe scena Centrului Cultural Românesc formaţii de dansuri populare şi solişti din mai multe localităţi din Ungaria. Organizatorii evenimentului sunt: Autoguvernarea pe Tară a Românilor din Ungaria şi Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU.

E.Ş.

Zi de mulţumire la baptiştii din Chitighaz

Duminică, 4 octombrie, credincioşii baptişti din Chitighaz vor veni cu mulţumire înaintea lui Dumnezeu. În această duminică, Biserica Baptista din Chitighaz îi va mulţumi lui Dumnezeu nu numai pentru roadele pământului, ci şi pentru binecuvântările spirituale şi trupeşti, pentru încercări şi dragostea Sa. Cu ocazia Zilei de mulţumire, serviciile divine vor începe înainte de masă la ora 9.00, iar după-amiază la ora 15.00. Biserica va avea cu această ocazie invitat pe pastorul Krisán Zoltán, de la Biserica Baptistă din Bichişciaba. 

Ziua vârstnicilor, la Micherechi

Duminică, 4 octombrie, Primăria satului Micherechi va organiza Ziua Vârstnicilor. Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură „Gheorghe Dulău” cu începere de la ora 11.30. La această sărbătoare sunt invitaţi să participe toţi pensionarii din localitate, care vor fi onoraţi cu un program cultural al copiilor de la grădiniţa şi şcoala generală din localitate şi cu o masă de prânz. 

Pelerinajul otlăcanilor în Mitropolia Banatului

Marţi, 15 septembrie, de sărbătoarea Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, un grup de credincioşi din Otlaca-Pustă, condus de pr. arhimandrit Calinic Covaci, parohul bisericii ortodoxe româneşti din Otlaca, a făcut un pelerinaj la Catedrala Mitropolită şi la alte biserici şi mănăstiri din Arad.
Din grupul credincioşilor, cuprinzând aproximativ treizeci de persoane, au făcut parte şi doamna Elvira Ardelean, preşedintele Autoguvernării Româneşti şi primarul din Otlaca-Pustă.
La sfinţirea bisericii româneşti din Otlaca, din anul 2011, la Duminica Tuturor Sfinţilor, în urma finalizării lucrărilor de restaurare a acestei biserici, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Ocrotitorul Banatului, a fost adăugat ca cel de-al doilea hram al bisericii. Pelerinajul făcut în Mitropolia Banatului a avut ca scop şi întărirea legăturilor duhovniceşti ale credincioşilor din Otlaca-Pustă cu noul lor Sfânt Ocrotitor.
Cu acest prilej, grupul de pelerini s-a întâlnit la Timişoara cu PS Episcop Vicar Paisie Lugojanul (care vreme de trei ani, între 2003–2006, a fost şi conducătorul parohiei ortodoxe româneşti din Otlaca-Pustă). Credincioşii au participat dimineaţa la Sfânta Liturghie Arhierească, la care au slujit IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, PS Episcop Siluan şi PS Episcop Vicar Paisie Lugojanul, şi s-au închinat moaştelor Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş.
Pelerinajul credincioşilor din Otlaca-Pustă a continuat la Arad, unde a fost vizitată Catedrala Sf. Treime din Arad şi mănăstirea Gai.

A.B. 

Dansatorii români din Aletea mereu pe scenă

Păstrătorii tradiţiilor româneşti din Aletea, cunoscuţi atât în Ungaria cât şi peste hotare, sunt nelipsiţi de la festivalurile culturale. Marea pasiune pentru dansul popular tradiţional i-a făcut renumiţi şi profesionişti. „Un dansator adevărat, dragii mei, va trăi mereu altfel viaţa, în paşi de dans, mereu entuziast şi fericit, mereu vesel şi spontan, iubind muzica şi tot ceea ce înseamnă arta”, au fost vorbele spuse nu demult de către dansatorul aletean, Petru Sabău, care dansează de la vârsta de 10 ani, iar anul acesta a împlinit venerabila vârstă de 80 de ani. Conducătorul şi dansatorul ansamblului păstrătorilor de tradiţii, Gheorhe Bagy, ne-a informat că cele mai recente evenimente la care sunt invitaţi aletenii în această toamnă sunt: Ziua Culturală a Românilor din Ungaria, organizată pe 3 octombrie, la Centrul Cultural Românesc din Jula, iar următorul eveniment unde vor fi duse dansurile şi cântecele din Aletea, este Ziua Naţionalităţilor, organizată pe 17 octombrie, la Macău, de către Autoguvernarea Românească din oraş.

A.B.

Compuneri ale bobocilor: Liceul meu - Viaţa în liceu

Clasa 9/B

Liceul meu


Liceul… când auzi acest cuvânt simţi atât de multe lucruri, toate atât de diferite…
Simţi frica. Frica care te cuprinde chiar din prima zi, când la deschiderea anului şcolar tu tremuri pe tocurile inuman de înalte, şi te rogi ca nu cumva să faci o primă impresie proastă. Simţi emoţiile puternice, când te aşezi în bancă şi doamna dirigintă zâmbind liniştitor se prezintă împreună cu ceilalţi profesori.
Ai foarte multe speranţe, cum că o să te placă ceilalţi colegi, că profesorii nu vor fi prea duri, că vei putea ţine pasul cu temele şi învăţatul şi că te vei integra. Simţi de asemenea şi foamea care te cuprinde în prima săptămână, atunci când descoperi că mâncarea de la cantină nu este la fel cu cea făcută acasă de bunica.
Dar cel mai puternic sentiment este bucuria. Bucuria că ai intrat la liceu, că te-ai mutat de acasă. Şi acest sentiment nu dispare, ci din contră devine tot mai puternic cu fiecare zi. Atunci când îţi faci prieteni noi, sau când primeşti o notă bună, când elevii de a 12-a îţi ştiu numele şi îţi zâmbesc pe holuri.
Aceste lucruri le-am simţit şi eu în prima lună de şcoală. Şi chiar dacă la început îmi era un pic teamă de liceu, acum aici mă simt ca acasă. Ba, să vă zic un secret: aş vrea să pot rămâne aici şi la sfârşit de săptămână, să nu trebuiască să plecăm acasă.
Hajnal Putin, elevă în clasa a 9-a B

Viaţa în liceu


Hm… Liceul!!! Visul oricărui elev de clasa a 8-a. Pentru început aş vrea să menţionez faptul că LICEUL faţă de şcoala generală este o mare diferenţă. Este foarte frumos şi spectaculos. Pentru un elev de clasa a 9-a este mai greu, dar depinde de acel elev cât de comunicativ şi sociabil este. O lună într-un liceu este asemenea unui peşte în apă, clar cu un miliard de peşti în jurul lui. Dar să încep mai bine cu începutul.
De prima dată când am păşit în acest liceu ştiam că aici voi da bacul. Dar cu mici, mari schimbări. Eu Sorana Lile mă aflu în clasa a 9-a B. Acest liceu, „Nicolae Bălcescu”, este un liceu român-maghiar situat în Jula. Cu toate acestea am ales acest liceu pentru că voiam o provocare. E foarte greu pentru că nu ştiu limba maghiară, dar optimistă, încrezătoare şi cu capul sus, voi încerca din răsputeri să învăţ această frumoasă limbă. La început eram foarte speriată, în ce priveşte limba, noii profesori, noii elevi şi noua şcoală. După o săptămână de liceu eram foarte încântată şi tot încurajându-mă am ajuns până la o lună de liceu. Şi ţin să vă mărturisesc, acest liceu este uimitor. Sunt foarte încântată de această instituţie. Profesori prietenoşi, unii colegi mai prietenoşi ca alţii. Bucătăresele de la cantină gata pregătite să-ţi pună-n farfurie mâncarea gustoasă, cu un zâmbet larg pe faţă.
Iubesc acest liceu, iubesc profesorii, îmi iubesc colegii, îmi iubesc diriginta şi cel mai mult îmi iubesc părinţii, pentru că ei sunt cei care m-au îndrumat spre acest liceu.
Sorana Lile, elevă în clasa a 9-a B

Compuneri ale bobocilor: Prima lună în noua mea şcoală

Clasa 9/A
Pe 31 august, odată cu începerea noului an şcolar, a început o nouă etapă a vieţii mele, când, copleşită de emoţie, am intrat în sala mare a Centrului Cultural Românesc din Jula, la serbarea anului nou şcolar 2015/2016. Aşadar de anul acesta sunt elevă în clasa a 9-a la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula.
Cred că acelaşi sentiment l-au avut şi ceilalţi colegi ai mei, erau cu toţii timizi, am intrat într-o atmosferă nouă şi necunoscută, nu am avut o astfel de experienţă şi era foarte ciudat să fiu undeva unde atunci am intrat prima dată. Emoţiile din prima zi s-au spulberat destul de repede, deja în prima săptămână am început să facem cunoştinţe noi şi să ne împrietenim cu ceilalţi. Eu sunt elevă în clasa a 9-a A, diriginta mea este prof. Mariana Oros Martin. Dumneaei a făcut totul ca să ne cunoaştem mai bine între noi, ne-am jucat, am avut oră de comunicaţie, pentru a ne apropia unii de alţii cât mai uşor.
Acum de o săptămână încoace am început să ne pregătim pentru balul bobocilor, unde fetele şi băieţii vor avea costumaţii şi roluri diferite.
Profesorii şi elevii de aici sunt foarte înţelegători şi ne ajută la nevoie pe noi cei mai noi din şcoală. Am ales acest liceu pentru că vreau să învăţ cât mai bine limba română şi mi-aş dori ca pe viitor să-mi continui studiile în România.
Până acum am avut doar experienţe plăcute aici, la noua mea şcoală. Îmi place mult la şcoală, îmi place la cămin şi am colege drăguţe. Mă bucur foarte mult că am făcut această alegere şi mă bucur că sunt alături de mulţi prieteni de-ai mei buni.

Lidia Miron, elevă în clasa a 9-a A

Zilele localităţii Cenadul Unguresc

Ediţia de anul acesta a zilelor localităţii Cenadul Unguresc a avut loc odată cu hramul Bisericii Catolice din localitate „Sf Gerard”. Evenimentul a fost organizat în perioada 18–20 septembrie. Primăria localităţii, care la fel ca în anii precedenţi, a ţinut cont de naţionalităţile conlocuitoare în acest sat şi a pregătit un program multi-etnic, pentru ca toată lumea să se simtă bine la această sărbătoare.

Planuri îndrăzneţe în comuna Chitighaz

Primarul Maria Gyuricska Kalcsó pregăteşte un nou un proiect care ar urma să dea de muncă la peste 15 femei din localitate. Atelierul de croitorie din Chitighaz a fost înfiinţat în urmă cu patru ani. Acesta a funcţionat până în prezent cu ajutorul primăriei, în cadrul programului de asistenţă socială comunitară. Chiar şi în mediul rural, un mic atelier de croitorie şi de confecţionare de articole de îmbrăcăminte oferă oportunităţi de afaceri atractive. Avantajul unui atelier mic este că acesta e mai uşor de organizat şi, amplasat în mediul rural, el poate funcţiona cu costuri semnificativ mai reduse decât cele din mediul urban. Până în prezent, atelierul a creat lucruri simple pentru vânzare şi a stat la dispoziţia tuturor instituţiilor, dar şi locuitorilor din Chitighaz.

Croitorie prosperă

„În atelierul nostru s-au realizat confecţii pentru instituţiile din sat, s-au cusut pernuţe, perdele şi tot ce ţine de confecţii, s-au creat diferite articole de îmbrăcăminte şi alte produse din materiale textile la comandă sau în serie mică, şorţuri, feţe de masă, perdeluţe, pernuţe, jucării, etc. Cu câteva dintre acestea am fost prezenţi la mai multe expoziţii în judeţ, în cadrul programului de asistenţă socială comunitară, unde am fost şi premiaţi, iar recent am fost căutaţi de cineva de la Ministerul de Interne pentru a introduce croitoria într-un program de dezvoltare naţional, la care participă încă opt localităţi. Astfel vom putea dubla numărul muncitoarelor de la croitorie, care au şi început deja cursurile şi practica, iar din luna octombrie sperăm ca acest proiect să pornească. Cele nouă croitorii vor fabrica în cadrul proiectului haine de lucru pentru angajaţii sociali de pe întreg teritoriul Ungariei”, ne-a declarat doamna Kalcsó, primarul localităţii.



Şalopete pentru muncitorii primăriilor din Ungaria

Înfiinţarea secţiei de croitorie s-a născut în primărie, folosindu-se de o clădire imensă de pe strada Úttörő care este reabilitată şi unde funcţionează şi un atelier de ţesut preşuri. Atelierul este foarte apreciat şi căutat de gospodinele din sat. Multă lume trece pe la croitorie dacă doreşte să cumpere câte un preş sau o confecţie, dar fetele de la croitorie au obişnuit să-şi ducă marfa cea mai frumoasă şi pe piaţă, unde produsele se vând destul de bine. La festivalul pogăciţelor din localitate, standul croitoriei a fost cel mai căutat.
Salariatele de la primărie ar urma să fie identificate prin intermediul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, iar una din condiţiile esenţiale este să aibă cursul de croitorie. „În primul an o să mergem pe salopete şi pe echipament de lucru, iar după ce fetele vor învăţa să coase mai bine, apoi probabil o să diversificăm gama. Ne facem împreună cu doamna primar mari planuri şi sperăm ca mica noastră croitorie să se transforme într-un atelier de confecţii serios”, a mărturisit şefa de croitorie Mirela Lile.


Meseria de croitor necesită dragoste şi pasiune
Meseria de croitor este la fel de nobilă ca oricare alta, şi nu este deloc una uşoară. Pentru a deveni croitor ai nevoie de nişte cunoştinţe minime de matematică şi complexe de tipar, de vedere în spaţiu, de îndemânare, şi multă răbdare. Mirela este croitoreasa care de peste 12 ani confecţionează costumele dansatorilor de la Şcoala de artă „Kaláris” din Chitighaz. „Dacă nu faci cu drag, niciun lucru nu îl faci bun”, spune Mirela, croitoreasa care lucrează la maşina de cusut de când a ieşit de pe băncile şcolii. Este foarte mândră de ceea ce face. De comenzi nu duce lipsă, vrea doar sănătate şi multă putere de muncă pentru a face totul cât mai bine.
Mirela trăieşte de mai bine de două decenii la Chitighaz. Este originară din România, a venit de la Arad, unde a lucrat tot în această meserie. A fost şefă de grupă la confecţii, la UCECOM – Arad, unde a învăţat croit, cusut şi mecanică de întreţinere, trei meserii care aici în Ungaria se învaţă separat. Au trecut de atunci mulţi ani şi ea încă lucrează cu mult drag şi dăruire.
„Au trecut mulţi ani de când am venit eu aici. Meseria asta e foarte frumoasă, însă trebuie să ai pentru ea pasiune, astfel nu iese. Mie îmi place să fac oamenilor ceea ce îmi cer. Nu mă lasă sufletul să îi refuz chiar şi atunci când am foarte mult de lucru, însă nu cos acasă pentru bani, doar familiei şi prietenilor.”
Are însă o singură nemulţumire: faptul că tinerii din ziua de astăzi nu mai sunt interesaţi să devină croitori. „Tinerii spun că nu e o meserie bănoasă, mai ales acum de când au apărut atâtea second-hand-uri şi se găsesc atâtea haine. Piaţa din Ungaria este tot mai puţin căutată şi astfel tot mai puţini tineri învaţă această meserie pentru că ofertele de lucru sunt minime. Sper ca micul nostru atelier să se dezvolte şi să privim cât mai pozitiv spre viitor”, ne-a spus Mirela Lile, în speranţa că planurile de viitor ale croitoriei să devină realitate.
În curând, croitoria va primi maşinării noi de la stat, iar în urma cursurilor de croitorie, atelierul va porni cu 15 croitorese, care nu vor mai fi plătite prin programul de asistenţă socială comunitară, ci vor primi salar de muncitor calificat în meseria pe care o prestează.

A.B.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...