29 iul. 2011

„Pentru că ei sunt viitorul acestei comunităţi…” - Impresii după tabăra Păpăruga

Tot mai apăsător şi, din păcate, şi molipsitor e gândul că, încet-încet, comunitatea românilor din Ungaria se pierde, nu se mai poate face nimic pentru refacerea ei. Ideea organizării unei tabere româneşti pentru copiii care contribuie la alcătuirea revistei şcolii din Micherechi ne poate oferi o speranţă şi poate contribui la dezmeticirea noastră din starea apatică în care ne aflăm. Când am fost elev, prin anii 1970, şi eu am participat la o aşa-zisă tabără de lectură românească, care a avut loc la Jula, în căminul şcolii româneşti şi de care îmi amintesc cu plăcere.
În prima seară am vizitat tabăra Păpăruga şi am fost martor la atmosfera plăcută, destinsă, care era printre copii. Mi-a plăcut că elevii chiar jucându-se sau participând la diferite concursuri învăţau româneşte şi, pe neobservate, erau ajutaţi, corectaţi să vorbească frumos româneşte. Organizatorii au făcut o treabă bună în aceste zile de vacanţă, când ne-au instruit şi ne-au îndrumat copiii. Merită mulţumirile noastre, ale părinţilor. Copiii sunt sinceri, şi ei se destăinuie şi mai uşor în familie. Una dintre cele două fete ale mele, care au participat şi ele la tabără, mi-a spus: „Aşa au avut grijă de noi, ca şi de pruncii lor…”
Este un bun început. Poate anul viitor ar fi foarte bine ca tabăra să se organizeze din nou şi să se prelungească cu încă o zi. (Gh. Ruja, Micherechi)

O şcoală de vară pentru specialiştii români din afara României

În perioada 4–10 iulie, trei cercetătoare ale Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria au participat la cea de-a VII-a ediţie a Şcolii de vară din Târgu-Mureş. La cursurile organizate de Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române şi Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, specialiştii români au dezbătut probleme legate de istoria românilor. Românii din Ungaria au fost reprezentaţi de directoarea Institutului de Cercetări dr. Maria Berényi, lingvista dr. Ana Borbély din Budapesta şi etnografa Emilia Martin, directoarea Muzeului Erkel din Jula. Despre şcoala de vară care a avut ca temă „Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei” am stat de vorbă cu doamna Emilia Martin.
Cele trei participante din Ungaria, alături de Cornel Sigmirean, cancelarul Universităţii „Petru Maior”

Festivalul Clătitelor la Moneasa

Staţiunea arădeană Moneasa va găzdui, în zilele de 30 şi 31 iulie, cea de-a XI-a ediţie a tradiţionalului festival al clătitelor. Organizatorii au anunţat că vor veni cu surprize care vor evidenţia ediţia din acest an. Sloganul ediţiei cu numărul XI va fi „clătite vestite”, oarecum în ton cu tradiţia instaurată la Moneasa de mai bine de un deceniu în jurul gustoaselor preparate. Inedit va fi faptul că anul acesta, la Moneasa va funcţiona şi o veritabilă şcoală pentru a-i învăţa pe cei dornici să prepare clătite. Organizatorii se aşteaptă ca peste 10.000 persoane să vină să deguste clătitele festivalului. Însă festivalul clătitelor va însemna mai mult decât un deliciu gastronomic. Consiliul Judeţean Arad va finanţa programele culturale cu care oaspeţii staţiunii Moneasa se vor putea delecta în cele două zile ale festivalului. Moneasa este cea mai importantă staţiune montană din judeţul Arad şi una dintre cele mai frumoase din Munţii Apuseni.
E.I.

Festivalul Lubeniţei la Medgyesegyháza

Pentru a XVII-a oară se va organiza, în perioada 5–7 august, Festivalul Lubeniţei la Medgyesegyháza. În programul celor trei zile vor figura concursuri distractive şi sportive pentru diferite generaţii, concerte de muzică uşoară. În ziua de sâmbătă, 6 august, după masă de la ora 15.00, vor fi organizate programe culturale româneşti. În cadrul programului românesc, echipa de dansuri din Bichişciaba va prezenta dansuri populare româneşti, maghiare şi slovace. Autoguvernarea românească din oraş a invitat pentru acest festival şi delegaţii din Şiria şi Valea Ierii.
A.C.

Excursie imaginară prin istoria şi cultura românilor

Dragi cititori,
Vă invităm la o excursie mai puţin obişnuită prin Budapesta, pentru a depista acele urme care dovedesc existenţa culturală a românilor în capitala ungară. Ne va călăuzi istoricul Maria Berényi, care ne va propune, de fiecare dată, un imobil, o casă, care a aparţinut unor români din Budapesta, care au avut merite importante în păstrarea şi sprijinirea limbii şi culturii româneşti. Vă adresăm rugămintea de a încerca să le recunoaşteţi, să vă documentaţi ce reprezintă respectiva imagine şi să ne împărtăşiţi şi nouă concluzia la care aţi ajuns, scriindu-ne la adresa electronică: foaia@foaia.hu

Palatul Academiei Ungare se află în piaţa Roosevelt, din Pesta. Familiile macedoromâne au contribuit din plin, cu donaţii, la realizarea lui. Academia Ungară nu avea un sediu permanent în anii 1850. Academicienii se întruneau încă la Bratislava, iar la Pesta, Academia închiria câteva săli din palatul Naco. În 1859 s-a iniţiat o colectă publică, la apelul lansat de contele Dessewffy Emil, preşedintele Academiei din acel timp. Însă, chiar înainte de începerea colectei, pe data de 14 august 1858, un baron de origine macedoromână, a donat optzeci de mii de forinţi, aceasta fiind prima şi cea mai mare donaţie pentru ridicarea edificiului Academiei. Pentru recunoaşterea meritelor sale, în 1858, baronul a fost ales membru al conducerii Academiei Ungare. Acelaşi macedoromân a susţinut teatrul naţional ungar, acordând subvenţii chiar şi pentru institutul de pensii al teatrului. A susţinut material colecţia de numismatică a Muzeului Naţional, precum şi pe pictorii maghiari Izsó Miklós şi Barabás Miklós.
Strămoşii acestui macedoromân de importanţă capitală în cultura maghiară, sosiseră de la Moscopole încă în timpul Mariei Tereza. Erau negustori, în special de bumbac şi tutun turcesc, activitate din care au făcut o avere considerabilă. Din averea adunată, au construit o imensă bancă. În 1818, familia macedoromână primeşte titlul de nobil în Ungaria, din 1832 titlul de baron în Austria. Numele baronului despre care e vorba s-a păstrat pentru posterioritate şi datorită faptului că a fost cel mai asiduu susţinător al proiectelor contelui Széchenyi István. A cumpărat multe moşii în Ungaria, întinderea lor totală făcea concurenţă domeniilor conţilor de Eszterházy. Avea palate în Viena, la Paris şi pe Canale Grande, în Veneţia. A sprijinit şi Academia grecească din Atena, a asigurat funcţionarea Observatorului astronomic din capitala Greciei. De asemenea, a sprijinit material multe evenimente de binefacere şi numeroase iniţiative culturale în Ungaria. Găsim numele lui printre sponsorii Muzeului Naţional, ai Teatrului Naţional, ai Cazinoului Naţional, ai bazilicii Sfântul Ştefan, dar şi printre fondatorii şi sponsorii unor orfelinate, creşe, spitale, bănci, societăţi de asigurări. I s-a decernat titlul de cetăţean de onoare în Buda, Arad şi Seghedin. Numele său rămâne înscris şi în lumea literară şi ştiinţifică, de exemplu prin editarea ziarului Budapesti Szemle. De asemenea, el era mecenatul şi abonatul publicaţiilor româneşti din Pesta şi din Viena. Printre cele mai impunătoare construcţii din Budapesta, la care acest baron de origine macedoromână şi-a adus contribuţia, este Podul cu lanţuri. Această adevărată operă de artă îşi îndeplineşte prin veacuri misiunea istorică, aceea de a uni cele două oraşe surori: Buda şi Pesta. Pe pilonul podului s-a încrustat cu litere de aur numele lui Széchenyi – şi, alături, pe merit, şi cel al macedoromânului.

Întrebare: care este numele acestui baron macedoromân?

Pe moşia familiei nobilului Nacu de la Sânnicolau Mare a fost descoperit, în anul 1799, pe 3 iulie, un valoros tezaur. Comoara a fost găsită de către ţăranul sârb Nera Vuin, pe când săpa o groapă în curtea casei. Tezaurul este compus din 23 de obiecte din aur, în greutate totală de peste 10 kilograme. În prezent, se află la Kunsthistorisches Museum din Viena.

Rugă de ploaie, un obicei străvechi la Chitighaz

E o formă arhaică de manifestare, de magie imitativă, când fetele umblau a cere ploaie de la puterile supranaturale pentru recoltă bogată. Păpăruga, ritual şi spectacol de invocare a ploii, i-a dat omului credinţa că poate influenţa forţele naturii să fie de partea omului. În centrul ritualului e apa, ca simbol al fertilităţii, ca element purificator care asigură sănătate şi imunitate faţă de vrăji şi farmece. Fetele, la îndemnul adulţilor, practicând obiceiul îşi făceau un veşmânt specific, fiind acoperite în jurul brâului şi al umerilor cu frunze verzi de soc sau de brusturi. Cu ocazia invocării, îşi făceau datoria din tot sufletul, lăsând să fie udate din belşug, prin stropirea cu apă imitând ploaia. La Chitighaz, obiceiul era practicat de ţigance, acestea fiind privite ca aducătoare de noroc.
În viaţa comunităţii românilor din Chitighaz, obiceiul s-a practicat până în anii 1950, când era mare secetă, când multă vreme n-o plouat.

28 iul. 2011

Botez în biserica ortodoxă din Seghedin

Duminică, 24 iulie, la sfârşitul Sfintei Liturghii săvârşită de preotul Aurel Becan în Biserica Ortodoxă Sârbă din Seghedin, a avut loc botezul bebeluşului Aurel Crâsta, copilul părinţilor Anita Imre şi Ştefan Crâsta, originari din Bătania. Micuţul Aurel a devenit prin Sfânta Taină a Botezului membru al bisericii ortodoxe, fiind astfel curăţit şi de păcatul strămoşesc.
A.B.

ORTODOXIA: Noii sfinţi: Andrei Şaguna şi Simion Ştefan

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurat sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a hotărât, joi, 21 iulie, canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna (cu zi de pomenire la 30 noiembrie) şi Simion Ştefan (cu zi de pomenire la 24 aprilie), ca urmare a propunerilor sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, informează Patriarhia Română. Cei doi ierarhi, prin nobila lor misiune pe pământ, prin tipărirea de cărţi în limba română, prin îndemnul către preoţi de a fi aproape de poporul lor, au contribuit la păstrarea identităţii poporului român, dar mai ales la păstrarea neştirbită a credinţei strămoşeşti.
Mitropolitul Andrei Şaguna
Mitropolitul Andrei Şaguna s-a născut la Mişcolţ, pe 20 decembrie 1808, într-o familie de negustori aromâni. Om al timpului şi al vremurilor, Andrei Şaguna şi-a câştigat dreptul de a fi canonizat ca un mare ierarh deschizător de orizonturi noi şi luminoase pentru Transilvania. Deşi a trăit mai înainte cu aproape un secol înainte de providenţiala unire a poporului român, desfăşurată la Alba Iulia, el a contribuit în mod substanţial la actul unirii tuturor românilor, pentru că sufleteşte a pregătit poporul român din Ardeal.
Mitropolitul Simion Ştefan
Simion Ştefan a fost numit în 1643 arhiepiscop şi mitropolit al „scaunului Bălgradului” (Alba-Iulia), Vadului, Maramureşului şi a toată Ţara Ardealului. În această calitate s-a remarcat prin abilitatea cu care a reuşit să nu îndeplinească cerinţele de calvinizare a românilor, acceptând numai folosirea exclusivă a limbii române în biserică. Simion Stefan a intrat în istoria literaturii prin cea dintâi traducere integrală a Noului Testament. Acţiunea temerară de traducere din greacă, latină şi slavonă în limba romană a Noului Testament şi apoi tipărirea lui, la Alba-Iulia, în 1648, a scos în evidenţă dimensiunea teologică a ierarhului.
A.B.

ISUS SALVATORUL: Botez şi sărbătoarea secerişului la Chitighaz

În duminica din 7 august, la Biserica Baptistă din Chitighaz vor avea loc un botez Nou-Testamental şi sărbătoarea secerişului. În cadrul serviciului divin de dinainte de masă, pastorul Csaba Borzasi va săvârşi actul botezului asupra unui candidat, Petru Rotar, care îşi va mărturisi credinţa în Mântuitorul Isus Cristos în apa botezului.
Mesajul divin la serviciului special va fi vestit de pastorul Alexandru Bodor din România. În această înainte de masă, ora de rugăciune va începe la ora 9.00, iar serviciul divin la ora 10.00.
Sărbătoarea secerişului va avea loc după-masă, de la ora 17.00. Biserica Baptistă din Chitighaz aşteaptă cu drag toţi cei care vreau să fie părtaşi la sărbătoare.
R.P.

ISUS SALVATORUL: Unirea a două vieţi la Micherechi

În ziua de 23 iulie, în Biserica Baptistă din Micherechi a avut loc cununia a doi tineri, Maria Berényi şi Varga Donát. Familiile şi prietenii mirilor s-au adunat la biserică pentru a asista la actul cununiei, actul unirii celor două persoane. Serviciul ocazional a fost condus de pastorul bisericii din loc Iosif Boros care a vestit Cuvântul Domnului şi a oficiat actul cununiei.

Natura divină a căsătoriei este instituită în Geneza. „Şi omul a zis: »Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi, femeie, pentru că a fost luată din om«. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup” (Geneza 2:23–24). Dumnezeu a creat bărbatul şi apoi a făcut femeia din „oasele lui”. Aşa cum este descris în Biblie, la crearea femeii Dumnezeu a luat una din coastele lui Adam (Geneza 2:21–22). Cuvântul din limba ebraică are semnificaţia literală „din una din părţile laterale” ale unei persoane, explică societatea misionară internaţională „Răspunsuri la întrebări din Biblie”, iar răspunsul la întrebarea „Ce spune Biblia despre căsătorie?” îl redăm mai jos.

Dansurile populare din Micherechi au impresionat publicul julan

Piaţa Harruckern din Jula a răsunat vinerea trecută de muzică populară românească. În organizarea Centrului Cultural din Jula, pe 22 iulie, a avut loc „o seară românească”, la care au fost invitaţi păstrătorii de tradiţii din Micherechi.
Turiştii, localnicii şi toţi trecătorii au fost întâmpinaţi în centrul oraşului cu gustoase mâncăruri tradiţionale micherechene, cu „vărzar” şi „răchişe”, preparate şi oferite cu mare însufleţire de membrii Clubului Pensionarilor din Micherechi, însoţite la ieşirea din Jula de conducătoarea Centrului de îngrijire, Mariana Ruja Cefan.
Programul folcloric al micherechenilor a fost întocmit de coregraful şi primaşul orchestrei Patyi Zoltán şi de conducătorul echipei Gheorghe Netea. Pentru început, Echipa de păstrare a tradiţiilor „Gheorghe Nistor” a interpretat dansuri locale româneşti, după care solistul Grigore Poiendan a cântat cântece populare în limba română. În programul românesc de o oră au fost incluse şi dansurile ansamblului Körös-Végvár, dansuri populare maghiare din Călata, care sunt dansate şi de nişte tineri micherecheni.

Sarmale cu pisat şi varză murată „a la Cioropic”

Sosite pe filiera Imperiului Otoman în Europa – însăşi denumirea lor le trădează originea orientală – sarmalele s-au transformat în adevărate ceremonii gastronomice ale multor naţiuni, îndeosebi la români. Ca românii, turcii, croaţii le denumesc simplu sarmale, polonezii – golomki, ruşii – goluptzi, cehii şi slovacii – gwumpkies. 
Aceeaşi popularitate o au şi la românii din Ungaria, care le numesc, pe lângă denumirea de sarmale, şi curechi umplut. În mod clasic sau tradiţional, se fac din carne de porc tocată, amestecată cu ceapă, orez, condimente, învelite în foi de varză crudă sau murată, sub forma unor mici rulouri. Se fierb în ceaune (în unele zone, în vase de lut), la foc mic. Se servesc cu smântână, plus un ardei iute, care arde la limbă. Una dintre aceste reţete am regăsit-o cu prisosinţă recent şi în ceaunul domnului Ştefan Ardelean (poreclit la Chitighaz în satul său natal – Cioropic).
Într-o zi toridă de vară, am poposit în grădina de vară a doamnei Eva Bocsor Karancsi, la Otlaca-Pustă, unde câţiva membri ai Asociaţiei româneşti „Mihai Purdi” s-au strâns în jurul mesei aşteptând cu nerăbdare sărmăluţele cu mălai gătite de domnul Ardelean.

Din arhiva de 60 de ani a „Foii româneşti"

Libertatea Noastră, anul II, nr. 23, 1 decembrie 1952

Libertatea Noastră, anul II, nr. 23, 1 decembrie 1952

SPORT: Fotbalist român la Bichişciaba

Echipa de fotbal Bichişciaba 1912 Frühwald Előre SE va avea un nou jucător în persoana românului Dan Alexandru Leucuţa de la C.S. Ineu. Fostul jucător al UTA-ei şi al Ineului a devenit, pentru un an de zile, componentul trupei maghiare din Bichişciaba (Liga 2). Alex Leucuţa a ajuns la un acord cu diriguitorii lui Előre şi se pregăteşte pentru un sezon plin de ambiţii. „Anul viitor, se împlinesc 100 de ani de existenţă a clubului şi se încearcă promovarea. Va fi un campionat tare, mai sunt echipe puternice, cum e Nyíregyháza, de exemplu”, a spus fotbalistul originar din Ineu, satisfăcut după prima parte a experienţei din Ungaria. „Lucrurile stau bine, toată lumea se comportă frumos cu mine, nu m-am aşteptat să fie aşa OK, mai ales că numai eu sunt român. Cred că am avut cele mai multe minute jucate în meciurile de pregătire”, a povestit Leucuţa, a cărui carieră mai include formaţiile Poli Iaşi şi Naţional Sebiş.

SPORT: Site în memoria lui Marian Cozma


Aşa cum a promis încă din februarie 2009, MKB Veszprém, Ungaria, fosta echipă a handbalistului, a lansat un site în memoria românului: mariancozma.com. „Pe site găsiţi o descriere amplă a vieţii lui, de când era copil până la aventura sa la Veszprém”, a declarat Remport Csaba, preşedintele fan clubului lui MKB Veszprém.

22 iul. 2011

Tabăra „Păpăruga”, aşa cum au văzut-o şi trăit-o micii jurnalişti; Imnul revistei „Păpăruga”; Regulamentul Taberei „Păpăruga”; Mulţumiri

De la revistă la tabără
„Păpăruga” 2011

Ideea apariţiei unei reviste a elevilor şcolii generale din Micherechi s-a ivit ca o strategie de revigorare a activităţii şcolare şi ca o mână de ajutor întinsă dascălilor care îşi desfăşoară activitatea în această şcoală, în care mai sunt încă destui elevi care aduc din familie cunoştinţe de limbă şi sentiment identitar românesc. Numele revistei, „Păpăruga”, semnifică în graiul local o mică insectă (mămăruţa, buburuza, gărgăriţa) plăcută ca aspect şi folositoare pentru om, dar şi numele unui vechi obicei pe care copiii erau îndemnaţi să îl practice pentru a aduce ploaia, adică, de fapt, speranţa renaşterii, a bunăstării pentru întreaga comunitate. De la revistă la organizarea taberei nu a fost decât un pas. La început, o astfel de tabără a părut a fi doar o idee năstruşnică şi entuziastă, dar, în câteva săptămâni, ea a devenit realitate. Multe propuneri şi aspecte ale organizării au venit chiar din partea acestor copii minunaţi, care – ne-am dat seama în cele două zile şi jumătate de tabără – merită să ne ocupăm cu ei şi să le oferim tot ce avem mai bun. Astfel, pornind fără nicio sursă financiară, tabăra „Păpăruga” a micilor jurnalişti din Micherechi a prins viaţă în curtea Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, la redacţia „Foii româneşti”. Poate niciodată curtea şi clădirea n-au fost atât de vesele, atât de colorate ca în zilele de 13–14–15 iulie. Tabăra a fost primită cu plăcere şi însufleţire şi de părinţi, şi de dascălii şcolii. A fost un eveniment inedit pentru comunitatea românească din Jula şi Micherechi şi sperăm din tot sufletul că şi în vara viitoare o vom putea organiza.


Valul de concedieri a ajuns şi în mass-media românească - Jurnaliştii români Aurel Becan şi Anamaria Brad au fost demişi

Concedierile în rândul angajaţilor din presa publică din Ungaria au stârnit un val de proteste. Miercurea trecută, sute de persoane au participat la o manifestaţie organizată în faţa postului de radio naţional din Budapesta. Cei circa 250 de protestatari au stat în jurul unui sicriu negru, aprinzând lumânări şi protestând în mod tacit faţă de demiterile din presa publică. Acest val de concedieri nu a ocolit nici redacţiile româneşti de radio şi televiziune. Marţi, 12 iulie, fiecare jurnalist de la studiourile de tv şi radio din Seghedin a primit în scris verdictul. Decizia negativă a conducerii tv şi radio a atins şi doi jurnalişti români: pe Aurel Becan de la emisiunea „Ecranul Nostru” şi pe Anamaria Brad de la „O voce românească”.

Dacă restructurările impuse de o comisie înfiinţată de guvernul Orbán vor continua, aproximativ 3.000 de jurnalişti îşi vor pierde locurile de muncă. Nemulţumiri a stârnit şi legea presei, care a fost dur criticată, atât în Ungaria, cât şi în străinătate, mai ales pentru atingerile aduse libertăţii de exprimare.

O decizie cu urmări mai grave decât pare

Îmi exprim pe această cale consternarea şi dezacordul în faţa deciziei luate de actuala conducere a radio-televiziunii ungare, de a reduce numărul jurnaliştilor români din Ungaria cu două persoane.
Comunitatea românească din Ungaria beneficiază de puţine instituţii viabile şi eficiente. De decenii, o aşa-numită autonomie culturală, greşit înţeleasă şi inadecvat aplicată, a adus această minoritate naţională istorică în imposibilitatea de a-şi redresa sistemul valoric, de a se dezvolta, de a deveni competitivă şi de a se adapta secolului în care trăim. Redacţiile de radio şi televiziune în limba română din Seghedin, fiecare cu câte trei angajaţi (până săptămâna trecută), au constituit încă de la bun început, adevărate ateliere şi baze de formare şi de susţinere a coeziunii de limbă şi cultură a românilor din Ungaria. Cei şase reporteri din redacţiile româneşti, la fel ca şi cei câţiva înaintaşi ai lor, au reprezentat, în răstimpul din urmă, nu numai o parte valoroasă a elitei acestei mici comunităţi, ci şi modele de comportament în păstrarea sentimentului identitar, al prestigiului limbii, al unităţii între românii răsfiraţi prin diferitele colţuri ale Ungariei.

Vară cu festivităţi şi evenimente culturale româneşti la Seghedin

Rememorarea evenimentului pe care l-a constituit, în urmă cu 162 de ani, semnarea actului de împăciuire româno-ungară de către Kossuth Lajos şi Nicolae Bălcescu, la Seghedin a avut loc sâmbătă, 16 iulie, în organizarea Autoguvernării Româneşti, a Asociaţiei Culturale a Românilor şi a Consulatul General al României din oraşul de pe Tisa. În acest an, evenimentul a fost onorat de un număr mare de români din ţară şi din România, şi datorită faptului că în această toridă zi de iulie organizatorii au dorit să-şi ia rămas bun de la doi dintre cei mai îndrăgiţi şi apreciaţi diplomaţi români acreditaţi în Ungaria, care îşi vor încheia misiunea în săptămânile următoare – Excelenţa Sa doamna Ireny Comaroschi, ambasadorul României în Ungaria şi domnul Radu Florea, consul gerant interimar la Consulatul General al României la Seghedin.

Mai bogaţi cu 538 de milioane, la Chitighaz

Datorită proiectelor multilaterale câştigătoare, Primăria din Chitighaz a obţinut în ultimele luni 538 de milioane de forinţi, care au fost cheltuiţi pentru şcoli şi creşă, pentru casa de cultură, reconstruirea unor drumuri, dar vor porni şi investiţiile legate evacuarea apelor uzate. După informaţiile primite de la Primărie, suma de peste jumătate de miliard de forinţi a fost câştigat din fonduri europene şi naţionale.
R.P.

Sfântul Maslu la biserica ortodoxă din Micherechi

De sărbătorea Adormirii Maicii Domnului, Sântămărie Mare, în biserica ortodoxă română din Micherechi se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu, duminică, 14 august. Credincioşii se vor putea împărtăşi cu harul dumnezeiesc, la Sfânta Liturghie care a avea loc dimineaţa. Taina Sfântului Maslu va începe după-masă la ora 14.00.
A.C.

Excursie imaginară prin istoria şi cultura românilor

Dragi cititori,
Vă invităm la o excursie mai puţin obişnuită prin Budapesta, pentru a depista acele urme care dovedesc existenţa culturală a românilor în capitala ungară. Ne va călăuzi istoricul Maria Berényi, care ne va propune, de fiecare dată, un imobil, o casă, care a aparţinut unor români din Budapesta, care au avut merite importante în păstrarea şi sprijinirea limbii şi culturii româneşti. Vă adresăm rugămintea de a încerca să le recunoaşteţi, să vă documentaţi ce reprezintă respectiva imagine şi să ne împărtăşiţi şi nouă concluzia la care aţi ajuns, scriindu-ne la adresa electronică: foaia@foaia.hu

Splendidul şir de palate clasiciste din fosta Piaţă Kirakodó (azi, Piaţa Roosevelt) din Budapesta, constituia o expresie clară a tendinţei de afirmare a noii pături de negustori, industriaşi, bancheri trăitori în capitala ungară a secolului al 19-lea. Printre aceştia, îl regăsim pe contele de origine aromână, Ioan Naco. După ce Ioan Naco, în 1833, cumpără de la angrosistul Deron Antal o clădire impozantă în această piaţă, îi adaugă încă două etaje, sub comanda arhitectului Pucher József, rezultând astfel cel mai impozant palat privat din Pesta. Arhitecţii Podului cu Lanţuri au locuit în acest palat, arhitectul podului, Adam Clark însuşi aici a terminat proiectul de construcţie. De asemenea, aici a locuit între 1835–1836, marele pictor romantic maghiar, Barabás Miklós, cel care a pictat cunoscutul portret al lui Emanuil Gojdu. La etajul întâi al imobilului a avut sediu temporar şi Asociaţia Ştiinţifică Ungară (Magyar Tudós Társaság). Palatul a rămas în proprietatea familiei Naco aproape patruzeci de ani. În 1880, Ioan Naco l-a vândut Societăţii de Asigurări Gresham. Palatul Naco a fost demolat în 1903. În locul lui s-a construit, în anul 1906, după planurile lui Quittner Zsigmond, palatul în stil art nouveau Gresham, care există şi astăzi, fiind una dintre cele mai valoroase clădiri din Budapesta.
Palatul lui Naco deţinea cele mai vaste spaţii de locuit din Budapesta (12 mii de metri pătraţi), ţiglele unicat cu care era acoperit proveneau din fabrica Zsolnay iar vitraliile au fost concepute de Róth Miksa. În 1912, sediul Consulatului Român la Budapesta se afla în acest palat, la etajul al doilea.
Strămoşii familiei Naco proveneau din Macedonia şi au ajuns în sudul Ardealului trecând prin Ţara Românească. Imensa lor avere se datora comerţului cu porci şi furnizării de muniţie în timpul campaniilor militare turceşti şi franceze. Numele primului strămoş cunoscut este Cristoforos Dionisos Nacos, înnobilat în Ungaria cu numele de Nákó, ca proprietar al moşiilor de la Sânnicolau Mare şi Marienfeld (Szentmarja). Familia Naco a fost timp îndelungat una dintre familiile influente în Pesta şi Viena. Strămoşii sosiţi din Macedonia, Cristofor şi Chiril, s-au stabilit la Viena dar au achiziţionat terenuri în comitatul Torontal, la Teremia şi Sânnicolau Mare. Cei doi fraţi Naco primesc diplomă nobiliară în 1784, unde este specificat şi numele moşiei: Nagyszentmiklósi (de Sânnicolau Mare). Peste puţin timp, familia se scindează în două ramuri: Naco Nagykomlósi (de Comloşul Mare, în Banat) şi familia Naco Nagyszentmiklósi (de Sânnicolau Mare).

Întrebare:
Numele Naco se leagă şi de un vestit tezaur. Unde şi când a fost descoperit acest tezaur şi unde se află el în prezent?

Prima revistă românească de cultură şi ştiinţă a apărut la Tipografia de la Buda, în 1821, cu titlul „Biblioteca Românească", şi a fost redactată de Zaharia Carcalechi, autor de origine macedoromână.

Ştiri… pe scurt

Cenadul Unguresc
Duminică, 17 iulie, credincioşii ortodocşi din Cenadul Unguresc au avut ca oaspeţi la Sfânta Liturghie, un grup de tineri din oraşul Rupea, judeţul Braşov, însoţiţi de preotul Dorin Strenlea, care la sfârşitul slujbei au cântat pricesne. Aceştia s-au aflat între 10–20 iulie într-o tabără de religie în Ungaria şi au fost cazaţi la „Casa prieteniei româno-maghiare” a oraşului Rupea, la Csanádpalota.

Kunágota
Cu ocazia sărbătorii localităţii, sâmbătă, 6 august, pe scena în aer liber vor susţine un program de dansuri populare dansatorii de la şcoala de artă din Chitighaz. Programul tinerilor dansatori este sprijinit de Autoguvernarea Românească din Kunágota.

Jula
În ciuda anunţurilor anterioare, programul tradiţional de vară din Jula, intitulat „Végvári Esték” nu va mai avea loc în acest an. Societatea Iulianus s-a retras de la organizarea evenimentului, plănuit pentru 29–31 iulie, motivând această decizie cu ivirea problemelor tehnice şi financiare. Potrivit primarului Julei, dr. Görgényi Ernő, la sfârşitul acelei săptămâni, Primăria va organiza alte programe distractive pentru turişti şi localnici, însă programul nu este stabilit încă.

Seghedin
În duminica a patra a lunii, credincioşii ortodocşi români din Seghedin şi împrejurimi sunt aşteptaţi la Sfânta Liturghie, săvârşită de pr. Aurel Becan, în biserica sârbească din oraş. Slujba va avea loc pe 24 iulie, de la ora 9.30.

Jula
Poliţişti români şi unguri apără turiştii la Băile Cetăţii din Jula. Ştrandul julan fiind frecventat într-o proporţie mare de turişti români, poliţiştii români stau la dispoziţia vorbitorilor de limba română în perioada 1 iulie –31 august, această perioadă reprezentând cea de-a 10-a ediţie a serviciilor comune ale poliţiei române şi maghiare.

Din cuprinsul emisiunii „Ecranul Nostru”

Emisiune: miercuri, 27 iulie 2011, m1 14.03
Reluare: vineri, 29 iulie, 2011, m2 9.45
sâmbătă, 30 iulie 2011, m2 5.21

În actuala noastră emisiune în limba română veţi putea vedea un reportaj realizat la tradiţionala sărbătoare a românilor din Seghedin, comemorând semnarea, de câtre Nicolae Bălcescu şi Kossuth Lajos, a primului act de împăciuire al popoarelor maghiar şi român. Apoi vă vom conduce în Tabăra Păpăruga, unde am făcut un film care, în parte, a fost realizat chiar de tinerii ziarişti, participanţi în tabără.
Realizator: Tiberiu Boca

ORTODOXIA: Din sfaturile duhovniceşti ale lui IPS Bartolomeu Anania – Răbdarea

În general, noi ne-am dezobişnuit să vedem viaţa în desfăşurarea ei, ci ne oprim la segmente, refuzând să anticipăm urmările sau să evaluăm întregul. E adevărat că, pe vreme de furtună, fulgerul poate ucide un om, dar tot el este cel care fertilizează ploaia şi, prin ea, pământul. E adevărat că o corabie se poate scufunda în apa oceanului, dar nu e mai puţin adevărat că una ca ea a descoperit America. E adevărat că pe câmpul de luptă cad soldaţi în bătălie, dar tot atât de adevărat este că supravieţuitorii asigură victoria.

ISUS SALVATORUL: 80% din membrii bisericilor nu se implică în acţiunile bisericii

Conform unui studiu recent, în bisericile creştine activează 20% dintre membri, în timp ce restul de 80% sunt spectatori, inactivi şi neimplicaţi, participând din ce în ce mai rar la acţiunile interne sau externe ale bisericii.
În America, Convenţia Baptiştilor de Sud avea în 2008 un număr de 16.160.088 de membri, din care participarea activă anuală era de 38%. Biserica Evanghelică Luterană avea 4.542.868 de membri în 2009, cu o participare activă anuală de 28%. Conducătorii studiului afirmă că deşi problema participării membrilor la biserică reprezintă o criză, rareori se vorbeşte deschis despre aceasta. „Am discutat cu foarte mulţi pastori care au recunoscut problema, dar nu ştiu ce să facă şi atunci, în loc de a o aborda preferă să nu o discute”, spune Scott Thumma citat de Christian Post.

ISUS SALVATORUL: Cum să fie copiii tăi mândri de tine

„Părinţii sunt slava copiilor lor” (Proverbe 17:6)
Celebrul biograf Boswell povesteşte că într-o zi, tatăl lui care era foarte ocupat, l-a dus la pescuit. Mai târziu, când a citit ce scrisese tatăl său, în jurnal, a fost devastat: „M-am dus la pescuit cu fiul meu; o zi pierdută!” Dacă doreşti ca urmaşii tăi să fie mândri de tine:
1) Protejează-i! Ocroteşte-i din punct de vedere fizic atunci când sunt mici, iar când se maturizează, din punct de vedere emoţional, învaţă-l pe fiul tău să apere fetele, stai de vorbă cu băieţii care s-au împrietenit cu fiica ta. Ai grijă la ce se uită (te uiţi) la televizor şi mai ales la influenţele periculoase ale internetului;

După Hongkong, Dubai şi Saint Petersburg, „Morgen” a ajuns şi la Micherechi

Filmul „Morgen” în regia lui Marian Crişan, care a câştigat numeroase premii la festivaluri de filme internaţionale, după ce a fost prezentat anul trecut publicului român la Jula, vinerea trecută, pe 18 iulie a fost proiectat şi celui micherechean. Deoarece povestea filmului se desfăşoară aproape de localitatea de lângă frontiera româno-maghiară şi pentru că în film au jucat şi doi actori micherecheni, Gheorghe Sferle şi Vasile Papp, prin intermediul domnului Sferle, regizorul a adus filmul şi la Micherechi.
Cu toate că pelicula se bucură de faimă internaţională, la premiera din Micherechi a fost prezent şi regizorul din Salonta. Cu toate că intrarea a fost liberă şi de ani de zile n-a mai fost cinema în sat, din păcate, micherechenii nu au arătat prea mare interes faţă de acesta.

TINERET: Burse de studii pentru românii din afara României

Statul român acordă, pentru cetăţenii de origine etnică română din Republica Moldova, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ucraina şi Ungaria pentru etnicii români cu domiciliul stabil în străinătate, burse de studii care urmează a fi atribuite, prin respectarea prioritară a criteriului calităţii.
Românii din statele înşirate mai sus se opt înscrie în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat din România, locurile cu bursă şi cu scutire de taxe şcolare fiind subvenţionate de statul român, prin Ministerul Educaţiei, cercetării, Tineretului şi Sportului.

Din arhiva de 60 de ani a „Foii româneşti”

Libertatea Noastră, anul II, nr. 23, 1 decembrie 1952

Libertatea Noastră, anul II, nr. 22, 15 noiembrie 1952

SPORT: Cupa Internaţională de Şah „Alexandru Hoţopan”, ediţia a II-a

Sâmbătă dimineaţa de la ora 8.00, la sediul Uniunii Culturale din Jula, s-au adunat iubitorii celui mai interesant sport, pe care numai acei oameni îl pot iubi care au destui nervi, creieri şi talent de a-l juca. De data aceasta s-au adunat mult mai mulţi jucători ca altădată, până vineri seara s-au înscris 41 jucători: 15 din Jula, 15 din Ciaba şi Bichiş, 5 din Chitighaz şi 6 din România. Din păcate, au fost câţiva care din diferite motive nu au venit la competiţie cu toate că s-au înscris. Din România a venit numai Ioan Pop, din oraşul Cluj. Cei 32 de şahişti au jucat în 3 categorii pentru cupele, cadourile şi diplomele oferite celor calificaţi pe primele locuri. La categoria profesionişti au participat 14, la amatori 7, iar la juniori 11 şahişti.

20 iul. 2011

Schimbare în componenţa AŢRU

Comisia Electorală Centrală a decis la ultima sa şedinţă din 6 iulie în legătură cu locul rămas vacant în urma demisionării, pe 28 mai, a deputatului dr. Ioan Ciotea din Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Ioan Ciotea a ajuns membru în AŢRU fiind candidat pe lista Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria.
În locul lui, tot de pe lista UCRU, în urma deciziei CEC, a intrat în AŢRU Gheorghe Popa din Cenadul Unguresc. Noul membru îşi va prelua scrisoarea de mandat şi va depune jurământul la următoarea şedinţă a AŢRU. Gheorghe Popa este întreprinzător, actualmente fiind şi consilier în Consiliu Local din Cenadul Unguresc.
Când a demisionat din AŢRU, dr. Ioan Ciotea a motivat cu următoarele cuvinte: „Viaţa publică a românilor din Ungaria este infectată de etnobiznis. Îţi vine rău când vezi că oricine poate deveni român dacă vrea. Preşedintele şi tovarăşii săi de interese fac coaliţie cu oricine, fie el maghiar sau de altă naţionalitate, fără nici o rezervă, numai ca să-şi păstreze scaunele de şefi. Despre aşa-zişii »români« din Budapesta este sub demnitatea mea să vorbesc”, a argumentat dr. Ioan Ciotea, care a criticat şi până acum de multe ori inactivitatea şi nereprezentativitatea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria.
E.I.

Biserica Ortodoxă Română din Ungaria a devenit biserică istorică

Parlamentul de la Budapesta a votat luni, 11 iulie, mai multe legi organice printre care şi Legea Cultelor, care recunoaşte 14 biserici şi culte. Pe lângă bisericile istorice de până acum, ca cele catolică, reformată, evanghelică, de acum înainte sunt recunoscute, ca biserici istorice, şi bisericile ortodoxe din Ungaria, printre care şi Biserica Ortodoxă Română. Legea Cultelor va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2012.
E.I.

Adunarea Generală a Fundaţiei pentru Cultura Română

Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, în calitate de fondator, convoacă şedinţa Adunării Generale a Fundaţiei pentru Cultura Română din Ungaria. Şedinţa va avea ca scop alegerea noii conduceri a Curatoriului Fundaţiei. Întâlnirea va avea loc vineri, 22 iulie, de la ora 14.00, la sediul UCRU (str. Gh. Doja nr. 8).
A.B.

Pe urmele lui Brâncuşi, de la Hobiţa până la… Paris (?)

Scriitorul Laurian Stănchescu a plecat „pe urmele lui Brâncuşi”. După cum a declarat acesta, a plecat din Hobiţa, Gorj, locul naşterii lui Brâncuşi, către Paris, pentru a aduce în ţară osemintele artistului. Stănchescu şi-a propus să refacă traseul pe care Brâncuşi l-a urmat în 1903–1904 şi să împlinească dorinţa acestuia de a-şi trăi veşnicia în cimitirul din Hobiţa, alături de ai săi. Traseul marşului este Hobiţa – Craiova – Colegiul Tehnic de Arte si Meserii „Constantin Brâncusi”, din Str. C. Brâncusi, Nr. 17 – de unde a plecat pe 1 iunie către Timişoara – Seghedin – Budapesta – Viena – München – Zürich – Basel – Paris. Laurian Stănchescu a ajuns săptămâna trecută, luni, 4 iulie, la Seghedin. A stat acolo 2 zile, marţi participând la o conferinţă de presă la ICR Seghedin. Joi, grupul de trei persoane a lui Stănchescu au înnoptat la Budapesta, la Capela Ortodoxă Română, de unde au plecat vineri. Dacă au ajuns la următoarea staţie a traseului sau nu este o întrebare deschisă… Redacţia noastră a fost informată marţi dimineaţa că „pelerinii” luni erau deja întorşi la Timişoara. Motivul ar fi de natură financiară. Atât să fi durat aventura Hobiţa–Paris? Poate chiar e mai bine aşa. Să-l lăsăm pe Brâncuşi să se odihnească în pace în cimitirul Montparnasse. Şi să ne ocupăm de opera lui. E nemuritoare…
E.I.

Excursie imaginară prin istoria şi cultura românilor

Dragi cititori,
Vă invităm la o excursie mai puţin obişnuită prin Budapesta, pentru a depista acele urme care dovedesc existenţa culturală a românilor în capitala ungară. Ne va călăuzi istoricul Maria Berényi, care ne va propune, de fiecare dată, un imobil, o casă, care a aparţinut unor români din Budapesta, care au avut merite importante în păstrarea şi sprijinirea limbii şi culturii româneşti. Vă adresăm rugămintea de a încerca să le recunoaşteţi, să vă documentaţi ce reprezintă respectiva imagine şi să ne împărtăşiţi şi nouă concluzia la care aţi ajuns, scriindu-ne la adresa electronică: foaia@foaia.hu

În Cetatea Budei, la numărul 6 din Piaţa Sfintei Treimi (Szentháromság), a funcţionat timp de mai multe decenii, Tipografia Universităţii din Buda. Între 1780 şi 1830, s-au tipărit aici peste 200 de volume româneşti.
Povestea acestei importante instituţii începe în 1777, când Maria Tereza a mutat la Buda Tipografia Universităţii din Nagyszombat (Trnava – Slovacia), fondată de episcopul de Pécs, Telegdi Miklós, în 1577. Tipografia a dobândit importanţă majoră în cultura naţionalităţilor care trăiau pe teritoriul de atunci al Ungariei, dar şi pentru cultura popoarelor învecinate.
Tipografia universitară a editat marea majoritate a cărţilor pentru minorităţile conlocuitoare din Ungaria, deci şi pentru români: cărţi bisericeşti, manualele şcolare, publicaţii ştiinţifice, beletristică şi cărţi de propagare a cunoştinţelor. O bună parte a acestor publicaţii erau tipărite, conform tradiţiei de atunci, cu caractere chirilice, dar s-au publicat şi scrieri româneşti cu caractere latine.
Iluminismul românesc a fost reprezentat, în primul rând, de scriitorii aşa-numitei Şcoli Ardelene: Samuil Micu-Clain, Gheorghe Şincai şi Petru Maior. Tipografia Universităţii din Buda a jucat un rol important în edificarea carierei acestora, în desfăşurarea activităţii lor ştiinţifice, fiind toţi angajaţii, revizorii, cenzorii, corectorii Tipografiei. O placă memorială aminteşte azi de aceşti corifei. Reprezentanţii Şcolii Ardelene au argumentat, pentru prima oară, originea istorică şi de limbă latină a românilor, ceea ce a avut o mare influenţă asupra dezvoltării culturii şi sentimentului naţional comun al românilor din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească.
Activitatea membrilor triadei ardelene a avut o mare influenţă şi asupra formării conştiinţei naţionale a macedoromânilor din Pesta. În această perioadă, sunt publicate la tipografia din Buda operele macedoromâne ale lui Mihai Boiagi şi Gheorghe Roja. Aceste opere abordează tema originii şi a limbii macedoromânilor.
La această tipografie a apărut şi prima revistă românească de cultură şi ştiinţă, în 1821, fiind susţinută financiar şi de contele Széchenyi István.

Întrebare:
Ce titlu a purtat această revistă şi cine a fost redactorul ei?

Răspunsul la întrebarea din numărul trecut: Primul stomatolog român a fost Dimitrie Nedelcu. El îşi doarme somnul de veci în cimitirul Kerepesi, din Budapesta.

Diversitate de exprimări şi tehnici la tabăra de creaţie de la Chitighaz

În organizarea Asociaţiei „Şcoala Liberă de Arte Plastice a judeţului Bichiş”, în data de 4 iulie, atelierele de creaţie din parcul Castelului Almásy din Chitighaz şi-au deschis porţile la cea de-a 31-a ediţie a taberei de creaţie. Evenimentul s-a desfăşurat pe parcursul a două săptămâni. Vineri, 15 iulie, cu ocazia festivităţii de încheiere va fi deschisă o expoziţie din creaţiile artistice ale celor peste 30 de participanţi la tabără. 

ISUS SALVATORUL: Botezul în apă, mărturia unui cuget curat

Patru tineri au încheiat legământul în apa botezului duminică, 10 iulie, în Biserica Penticostală „Betel” din Micherechi. Această zi va fi scrisă cu litere de aur în viaţa tinerilor Abel Puha, Aneta Solcan, Laniana Igaş şi Daniel Somogyi, pentru că în această zi au hotărât să-L urmeze pe Cristos în apa botezului, au făcut un legământ cu Dumnezeu. Prieteni, familii, copii din Micherechi şi din România au umplut adunarea, asistând la slujba specială de botez, fiind martorii acestei zile pline de bucurii. Evenimentul de duminică a fost onorat şi de prezenţa primăriţei Margareta Tat.

Lucrări de restaurare la parohia din Săcal

Începând de luna trecută, casa parohială a bisericii ortodoxe române din Săcal se află într-un amplu proces de renovare. Proiectul european înaintat anul trecut de Episcopie pentru renovarea casei parohiale şi a paraclisului nu a fost acceptat, astfel în urma unei şedinţe a consiliului parohial s-a hotărât să se facă rost de fonduri din donaţii.
Preotul paroh Ionuţ Negrău ne-a informat că se reconsolidează casa, s-au schimbat deja ferestrele şi uşile şi s-a turnat beton în camere urmând să se gletuiască pereţii şi să se intervină la încăperile din spate, care mai au nevoie de restaurare şi de unele modificări. Tot părintele ne-a mărturisit că parohia a primit ajutor de la câţiva sponsori din România. Un întreprinzător a donat materialele de construcţii necesare (ciment, var, plasă de sârmă). Un alt sponsor a donat uşi noi la intrare, iar pentru materialele cumpărate au primit reduceri de la o firmă din Oradea.

ORTODOXIA: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Dintre marile personalităţi amintite în Sfânta Scriptură a Vechiului Testament, una dintre cele mai luminoase este figura proorocului Ilie Tesviteanul, care a trăit în vremea regilor Ahab şi Iosafat, şi pe care Sfânta noastră Biserică l-a trecut în rândul sfinţilor, pentru faptele lui mari şi minunate. De asemenea noi creştinii îl cinstim în mod deosebit pentru că în el vedem forţa nepotolită a naturii, care stăpâneşte fulgerele şi tunetele şi care aduce ploi binefăcătoare pământului, holdelor, oamenilor şi tuturor vietăţilor.
Biserica a văzut în el pe omul lui Dumnezeu, drept şi temător, care a fost răpit la cer cu trupul, într-un car de foc, om ce n-a dat tributul morţii trupeşti şi care a fost în cinste pe muntele Taborului, fiind prezent la clipa minunată a Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos pe acest munte.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...