30 sept. 2016

Corul „Pro Musica” din Jula, oaspete de onoare la Lugoj

Duminică, 25 septembrie, Corul „Pro Musica” din Jula împreună cu Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria au fost oaspeții parohiei „Pogorârea Sfântului Duh” din Lugoj. Aici au fost primiți de oamenii generoși din Lugoj cu multă căldură, având parte de o atmosferă creștinească extraordinară. La orele dimineții Ierarhul a fost întâmpinat de preoții parohiei lugojene, pr. paroh Caius Capotescu și pr. Sorin Șutac, înconjurați de copii îmbrăcați în costume populare dar și de credincioși în frunte cu primarul orașului Lugoj, Francisc Boldea și alte oficialități din Lugoj și din satele învecinate.

Editorial - Ungaria este tot mai urâcioasă şi intolerantă

În spatele meu, în autobuz, trei băieţi de vreo 10–12 ani dezbat înfierbântaţi problema imigranţilor. Unul: – Aţi auzit că ieri noapte au prins la graniţă nişte sirieni şi poliţiştii i-au dus la închisoare? Celălalt: – Păcat că nu am fost acolo. I-aş fi lovit cu piciorul şi le-aş fi zis să meargă înapoi la ei acasă, în ţara lor! Al treilea: – Eu i-aş fi scuipat! Mă uitam în spate şi văd trei băieţi frumuşei, unul mai bărnăcuţ, clar că era de etnie romă. M-a şocat violenţa vorbelor lor faţă de nişte oameni pe care nici măcar nu i-au văzut, doar au auzit ştirea la tv sau radio. Vorbele agresive ale acestor copii sunt rezultatul faptului că, de mai bine de un an, mediile din Ungaria varsă zi-noapte ştirile controversate despre imigranţii din ţările arabe şi nord-africane. Situaţia nu este una imaginară. Chiar s-a întâmplat aici, aproape de graniţa româno-maghiară. Dar, din păcate, putea să fie în oricare colţ al Ungariei.

Cântec, dans și voie bună la o nouă ediție a Zilei Culturale a Românilor din Ungaria

La Centrul Cultural Românesc din Jula se va desfășura, pe 8 octombrie, o nouă ediție a Zilei Culturale a Românilor din Ungaria. Anul acesta, festivalul dedicat cântecului, jocului și portului popular românesc a ajuns la cea de-a XXIII ediție. Manifestarea este organizată de Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria.

A.B. 

Zile de mulţumire la Chitighaz şi Micherechi

Baptiştii din Chitighaz vor sărbători Ziua de Mulţumire duminică, 2 octombrie, când îl vor avea ca oaspete pe dr. Fazekas László, pastor în pensie, din Cleveland, statul Ohio, Statele Unite ale Americii. La Chitighaz, serviciile divine se ţin dimineaţa de la ora 10.00 şi după amiază de la ora 16.00.
Biserica Baptistă din Micherechi va ţine o Zi de Mulţumire pe 9 octombrie, când va primi vizita corului bărbătesc de la Biserica Baptistă „Harul” din Lugoj. Corul lugojan va fi însoţit de pastorul David Nicola.
Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi va avea o Zi a Mulţumirii tot pe 9 octombrie, de la ora 10.00, când se va ţine şi un Botez Nou-Testamental. Cu această ocazie, doi candidaţi pentru botez vor încheia legământ cu Domnul Isus.

E.Ş.

„Cabaretul Dada” de Matei Vişniec, jucat la Budapesta

Teatrul Maladype din Budapesta celebrează cei 100 de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, pe 20 octombrie, ora 19.00, cu piesa lui Matei Vişniec: „Cabaretul Dada”. Cel mai jucat dramaturg român, după Eugene Ionesco, Matei Vişniec va fi şi el prezent la spectacolul care va fi jucat la Átrium Film-Színház (1024, Budapesta, Blv. Margit nr. 55), în cadrul Festivalului de Artă Contemporană CAFe Budapest.

Lucrări de renovare la biserica ortodoxă din Bichiş

La biserica ortodoxă română din centrul oraşului Bichiş se efectuzează lucrări de renovare, care sunt finanţate prin sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria a obţinut o finanţare de circa 10 milioane de forinţi, din care încă la sfârşitul anului trecut au început lucrările de tăiere a zidurilor şi injectarea acestora cu soluţii speciale, care vor opri igrasia pereţilor. Vor urma tencuirea pereţilor curăţaţi şi schimbarea uşilor şi ferestrelor.

Distracție, haz și multă cultură generală la Festivalul de teatru „Stage” din Cluj

Distracție, haz și multă cultură generală – de acestea trei au avut parte elevii din Trupa de Teatru Amator a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula la sfârşitul săptămânii trecute. Trupa noastră a avut plăcerea de a primi o invitație la Festivalul de Teatru pentru Adolescenți Stage, organizat în municipiul Cluj-Napoca.
Tinerii entuziaști, neobosiți și dornici de a face teatru împreună cu coordonatoarea acestora, doamna profesoară Vera Cser și cu doamna regizor Nora Tiu Chiriac, au participat la evenimentul mai sus amintit în perioada 21–25 septembrie 2016. Deplasarea a fost finanțată integral de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, costurile suplimentare fiind suportate de organizatorii evenimentului clujean.

SPORT: Un meci cu scandal şi unul cu victorie la Micherechi

18 septembrie 2016, 445 suporteri
Micherechi SE – Hódmezővásárhely FC 1-4 (0-3)
Fără să supărăm pe cineva, dar atragem atenţia că e vremea să ne trezim şi să realizăm că echipa noastră din Micherechi s-a calificat în divizia NB III. E necesar să fie mult mai pregătită fiecare persoană care se angajează să susţină această echipă. E vremea ca oamenii de pază să nu se mai uite la meci ci să fie atenți la suporteri, la ceea ce le cere arbitrii. Ei pentru asta primesc plată și nu au cumpărat bilet de intrare. Ei răspund pentru asemenea faze cum am văzut şi la meciul din 18 septembrie.

4 oraşe în 5… mişcări – scriitori de turism la românii din Jula

Jula
O nouă întâlnire cu români din jurul României s-a petrecut în perioada 16–20 septembrie a.c. Un autocar întreg, cu membri ai Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, s-a oprit, mai întâi, la Jula, cum îi spun românii de acolo. Ungurii, treaba lor, îi zic Gyula. Să nu vă închipuiți că s-a mers non-stop de la București și până acolo. Șoselele noastre rănite nu ne îngăduie o asemenea ispravă. Poate în situații speciale. Așa că am răzbit noaptea la hotelul Termal – renovat și cochet – din Băile Felix, incredibila stațiune bihoreană care se poate măsura – prin înfățișare, efecte terapeutice ori alte servicii – cu orice surată mai cu moț din întreaga Europă. Cine va ajunge la Felix, după o pauză de un deceniu, să zicem, se va freca, în mod sigur, la ochi…

28 sept. 2016

O rudă îndepărtată a micherechenilor: pr. Nicolae Bordaşiu

Părintele Nicolae Bordaşiu a vizitat satul Micherechi pentru prima dată în anul 2008. Până atunci doar l-a visat. Îşi dorea nespus de mult să ajungă să vadă cu propriii săi ochi biserica şi credincioşii satului unde strămoşii lui, Ioan, Simion şi Teodor Bordaşiu, au fost primii preoţi. În Bucureşti, părintele Nicolae Bordaşiu este unul dintre cei mai apreciaţi şi iubiţi preoţi duhovnici, şi nu doar pentru că în tinereţe a suferit mult din cauza prigoanei şi a temniţelor comuniste, dar şi pentru spiritul său viu şi vorba blândă cu care se adresează oricărui om. Românii din Ungaria îl cunosc mai puţin, tocmai de aceea vă prezentăm viaţa şi activitatea acestui preot ortodox, care pe 11 septembrie 2016 a dăruit o troiţă de marmură comunei Micherechi, ridicată în memoria strămoşilor săi.

Conferință preoțească misionar-pastorală de toamnă și aniversare în Episcopia din Ungaria

Sub conducerea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan, vineri, 16 septembrie 2016, la Jula s-a desfășurat conferința preoțească misionar-pastorală de toamnă din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, care a fost dedicată Anului comemorativ al Sfântului Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești și Anului omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox, în Patriarhia Română.

Concert Enescu–Bartók, cu Remus Azoiţei şi Eduard Stan

În 4 octombrie, ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta organizează cea de a doua ediție a programului „Mari compozitori pe scena lumii: George Enescu – Bartók Béla", avându-i ca invitați pe Remus Azoiței (vioară) și Eduard Stan (pian), în Sala Festivă a Palatului Regal din Gödöllő.
Programul serii va fi dedicat împlinirii a 135 ani de la nașterea celor doi mari compozitori și va cuprinde: Béla Bartók – Dansuri românești (Jocul cu bâta, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga românească și Mărunțel); George Enescu – Sonata nr. 2 în fa minor op. 6; Béla Bartók – Rapsodia nr. 1 pentru vioară și pian; George Enescu – Sonata nr 3 în la minor op. 25 (în caracter popular românesc).

Reamintim că prima ediție a programului „Mari compozitori pe scena lumii: George Enescu-Bartók Béla" i-a avut ca invitați pe Lucian Ban (pian) și Mat Maneri (violă), pe scena BMC, în luna mai a acestui an.

Peste 300 de copii la grădiniţele în care se învaţă limba română

Jula
Odată cu începerea unui nou au şcolar au început activitatea şi copilaşii de la grădiniţă. Peste 300 de copii frecventează cele şase grădiniţe din comunitatea românească din Ungaria, unde aceştia învaţă limba română, în unele mai mult, în altele mai puţin. Este vorba despre grădiniţele bilingve din Bătania, Chitighaz, Jula, Micherechi, şi grădiniţele din Apateu şi Săcal unde limba română se învaţă ca limbă străină.

Prima întâlnire a tinerilor de naţionalitate din Ungaria, la Gárdony

Soltész Miklós, Secretar de Stat pentru Relaţiile cu Biserica, Naţionalităţile şi Societatea Civilă, din cadrul Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta a fost cel care a deschis pe 9 septembrie, Gala Întâlnirii de Naţionalitate a Tinerilor din Ungaria, organizată anul acesta pentru prima dată la Gárdony, orăşel de lângă lacul Velence. Evenimentul a reunit tineri a 11 naţionalităţi din Ungaria şi a fost iniţiat de către Uniunea Tinerilor Slovaci şi Comunitatea Tinerilor Nemţi din Ungaria. Românii din Ungaria au fost reprezentaţi la întâlnire de către un grup de liceeni de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula: Angelica Boca, Beatrix Boca, Estera Hegedűs, Ditta Korobán şi Vivien Péntek.

Jurnal elveţian, cu poze de vacanţă (V) - „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!” - 125 de ani de la naşterea lui Dumitru Cornilescu, cel care tradus Biblia pe limba românilor

În primăvară, prin aprilie, când am primit propunerea de a ne petrece concediul în Elveţia, iniţial am încercat să respingem oferta pretextând că e foarte departe şi e scump, că sunt atât de multe locuri frumoase în apropiere, pe care nu le cunoaştem. În timp ce căutam o hartă cu traseul spre Torgon, localitatea elveţiană în care aveam de confirmat rezervarea, mi-am zis: „Dacă e în apropiere de Montreux, atunci vom merge!” Surâzând, am trecut peste pretexte când am văzut că între Torgon şi Montreux sunt doar 23 de kilometri. Discret, m-am jucat uneori cu visul de a ajunge la Montreux. Dar nu am îndrăznit să cred că acest gând va deveni realitate, deşi cunosc îndemnul biblic şi mă străduiesc să trăiesc în conformitate cu el: „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!”.

Festival gastronomic românesc la Jula

Mai multe imagini aici
Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU a invitat pentru o zi la Jula toţi cei care iubesc gastronomia tradiţională românească. În sâmbăta din 10 septembrie, curtea şcolii româneşti din Jula s-a umplut de corturi împodobite cu motive şi obiecte româneşti, ceaune pline cu tocăniţe, grătare cu mici, mirosuri îmbietoare, muzică, dans şi voie bună. Cea de-a 12-a ediţie a Festivalului Gastronomic, la care au participat 37 de echipe din Ungaria şi România, a fost deschisă de directoarea CDI, Mariana Negreu Vetró, preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhász, şi purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul de la Budapesta, Traian Kreszta. În cursul zilei, evenimentul a fost onorat şi de vizita secretarului de stat Petre Guran de la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din Bucureşti, şi a noului ambasador al României la Budapesta, Marius Lazurcă. Festivalul s-a organizat cu sprijin de la Ministerul Resurselor Umane din Ungaria.

Tineri ortodocşi din toată lumea s-au întâlnit la București

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și în organizarea Arhiepiscopiei Bucureștilor, între 1–4 septembrie 2016, în capitala României s-a desfășurat „Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși”, sub genericul ITO2016. Reuniuni asemănătoare s-au desfășurat și în anii precedenți, la Baia Mare (în 2013 și 2014, Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Protopopiatul Baia Mare și din România) și la Cluj-Napoca (în 2015, Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Europa).

21 sept. 2016

Monumentul Strămoşilor din Micherechi, o lecţie despre istorie şi identitate românească

Mai multe imagini aici
Duminica din 11 septembrie a fost o zi a evocării trecutului istoric şi a înaintaşilor români ortodocşi ai locuitorilor comunei Micherechi. Prin generozitatea părintelui dr. prof. Nicolae Bordaşiu, preot paroh la biserica „Sf. Silvestru” din Bucureşti, descendent al primilor preoţi ortodocşi din Micherechi, comuna s-a îmbogăţit cu un simbol al creştinismului, o troiţă de marmură, amplasată în piaţa din centrul satului şi sfinţită de doi episcopi: PS Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului şi PS Siluan, Episcopul românilor din Ungaria. Monumentul Strămoşilor, aşa cum l-a numit însuşi donatorul, a fost ridicat în cinstea primilor trei preoţi ortodocşi care au păstorit aici începând cu anul 1773.

Prima expoziţie din colecţia bibliofilului Iuliu Todorescu, la 150 de ani de la naşterea donatorului

Iuliu Todorescu şi soţia sa
Biblioteca Naţională Széchényi din Budapesta organizează pentru prima dată o expoziţie din colecţia cu cărţi rare şi manuscrise ale bibliofilului Iuliu Todorescu (1866–1919). Fondul de carte a fost donat Bibliotecii Naţionale de către soţia lui Todorescu, Horváth Aranka, după moartea acestuia în 1919. Biblioteca Todorescu-Horváth este una dintre cele mai valoroase donaţii particulare ale instituţiei. Colecţia a ajuns în centrul atenţiei în ultimii ani din cauza unor volume unicat în limba română, necunoscute de bibliografii. Expoziţia prezintă câteva tezaure ale bibliotecii, istoria acestora, documente valoroase şi obiecte de-ale lui Todorescu, donate odată cu colecţia de cărţi rare. Vernisajul a avut loc în ziua de vineri, 16 septembrie. Expoziţia poate fi vizionată în holul Arhivei Bibliotecii Széchényi, până în ziua de 16 decembrie.
Avocatul dr. Iuliu Todorescu, născut la 16 august 1866, la Budapesta, a fost fiul lui Paul Todorescu, un comerciant din Transilvania, stabilit de tânăr la Pesta. Prima carte veche pe care i-au cumpărat-o părinţii tânărului student la drept a fost o Biblie în limba germană, legată în piele. În timpul studenţiei deja colecţiona cu ardoare cărţile rare, îşi cheltuia o bună parte din banii de buzunar pentru această pasiune a lui. Cu timpul a pus bazele unei biblioteci fără asemănare, deosebit de valoroasă şi de aspectuoasă. Văduva sa, în conformitate cu ultima dorinţă a soţului, a donat Bibliotecii Széchényi colecţia de cărţi de o valoare inestimabilă, împreună cu mobilierul care servea pentru depozitarea lor. S-a angajat de asemenea să plătească toate cheltuielile legate de restaurarea şi legarea cărţilor. Ca urmare, după moartea sa, Iuliu Todorescu a fost numit consilier ministerial şi director onorific al Muzeului Naţional, care era însărcinat pe atunci cu gestiunea Bibliotecii Széchényi.

E.Ş.

Orchestra „Harfa lui David” de la Lugoj printre fraţii baptişti din Micherechi

Orchestra „Harfa lui David” a Bisericii Baptiste „Harul” din Lugoj a întreprins un turneu misionar în perioada 5–8 septembrie, în judeţul Bihor, România (la Alparea şi Oradea) şi în comuna Micherechi, din Ungaria. Orchestra tinerilor a fost însoţită de pastorul Ionel Tuţac, preşedinte al Asociaţiei Umanitare Un Zâmbet Pentru Inima de Copil, fost secretar general la Uniunea Baptistă din România. În seara zilei de 6 septembrie, Cuvântul Domnului a fost propovăduit de pastorul Ionel Tuţac.

Seară de tineret cu cântări şi laudă către Dumnezeu, la Micherechi

Biserica Baptistă din Micherechi a organizat în data de 26 august, la Casa de cultură „Gheorghe Dulău” din Micherechi o seară de tineret. Cu acest prilej, închinarea a fost condusă de grupul de laudă al Bisericii Baptiste „Speranța” Oradea. Iar cuvântul Bibliei a fost proclamat de pastorul Cristian Sonea. Prin cântările lor, inimile ascultătorilor au fost îndemnate la laudă și închinare și în același timp pregătite pentru mesajul care ne-a invitat să ne întoarcem spre Cel pe care prin păcat L-am părăsit. Mai mulți ascultători au realizat că doar prin întoarcerea la Hristos relațiile, cariera, demnitatea și munca lor găsesc semnificație și împlinire.

„La obârşii, la izvor” cu folclor din Caraş-Severin

Cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de promovare şi păstrare a culturii populare tradiţionale româneşti, intitulat „La obârşii, la izvor”, şi organizat de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, va avea loc în ziua de 2 octombrie, de la ora 15.30, la Centrul Cultural Românesc din Jula. La festivalul din anul acesta vor evolua pe scenă ansambluri folclorice care vor prezenta bogăţia culturii tradiţionale din judeţul Caraş-Severin. În anii anteriori, publicul român din Ungaria a putut face cunoştinţă cu folclorul din Bihor, Satu Mare, Bistriţa, Arad, Timiş, Sălaj, Cluj şi Maramureş. Programul cultural va fi precedat de săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti, cu începere de la ora 10.00, în Catedrala Sf. Nicolae din Jula.
Participarea Ansamblului Folcloric „Semenicul" din Reșița, la cea de a noua ediție a Festivalului „La obârșii, la izvor", va fi sprijinită de Institutul Cultural Român Budapesta. Ansamblul Folcloric „Semenicul", înființat în 1969 este una dintre cele mai longevive formații, având în repertoriu dansuri din aproape toate zonele folclorice ale țării. În cele peste patru decenii de activitate, a prezentat cântecul și jocul popular românesc la diverse festivaluri din România și din străinătate. La ora actuală ansamblul funcţionează în subordinea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin.



Se pot face propuneri pentru premiul „Pentru Naţionalităţi”

Guvernul Ungariei a înfiinţat Premiul „Pentru Naţionalităţi” cu scopul de a recunoaşte activitatea deosebită depusă de persoanele fizice, organizaţiile sau autoguvernările naţionalităţilor din ţară. Se ia în considerare activitatea depusă în interesul comunităţii, în domeniul culturii, educaţiei, cultelor, cercetării, economiei şi mass-media. Premiul se decernează cu ocazia Zilei Naţionalităţilor, pe 18 decembrie.
Propunerile pentru distinşii anului 2016 se pot face până pe 30 septembrie, şi trebuie înaintate, atât pe cale poştală cât şi electronic, pe adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi, Culte şi Sfera Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Pf. 1) şi pe titkarsag.nf@emmi.gov.hu.
În anii anteriori, dintre românii din Ungaria, următorii au fost distinşi cu premiul „Pentru Naţionalităţi” (sau „Pentru Minorităţi”, cum se numea înainte), cel mai înalt premiu din Ungaria acordat naţionalităţilor: Consiliul Local din Micherechi, Echipa de păstrare a tradiţiilor din Aletea, profesorii Ion Budai, dr. Gheorghe Petruşan, dr. Maria Gurzău Czeglédi, Gheorghe Marc, regizorul Cornel Mândruţău, artistul plastic Ştefan Oroian, medicul dr. Ioan Ciotea, iar anul trecut profesorul Daniel Negrea.
E.Ş.

„Sarea în bucate”, de Ziua Limbii Române la copiii din Micherechi

La început de an şcolar, pe 5 septembrie, cu ocazia aniversării Zilei Limbii Române, copiii din instituţiile de învăţământ din Micherechi, cei de la grădiniţă şi cei de şcoala generală au primit în dar un spectacol de teatru românesc. Spectacolul a avut loc la Casa de cultură din localitate, unde cu mic cu mare ne-am pregătit cu nerăbdare să urmărim teatrul de păpuşi, care ne-a adus pe scenă povestea copilăriei „Sarea în bucate”. Fiind povestea preferată în copilărie, am obişnuit de multe ori să le-o citesc şi copilaşilor de la grădiniţă, sau să le-o povestesc, aşa că majoritatea au fost pregătiţi pentru spectacolul mult aşteptat.

Liceul, o nouă etapă în viaţa elevilor de clasa a 9-a

A început şcoala şi vara cea mult dorită de fiecare este pe încheiate. Odată cu venirea toamnei a început şi o nouă etapă în viaţa elevilor de clasa a 9-a: liceul. Elevii celor două clase a 9-a de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula au cunoscut de curând diriginţii, noii lor profesori şi s-au acomodat încet cu numele tuturor colegilor alături de care vor petrece patru ani din viaţa lor.

Clasa a 9-a A
 Renáta Julianna Ancza, Andrei Apati, Miklós Bíró, Barbara Ibolya Borszéki, Ádám Borzák, Fanni Búzás, Stella Faragó, Réka Hanyecz, Karolin Laura Hodisán, Dorina Kinga Horváth, Krisztina Kozma, Dávid Lukács, Christopher Nagy, Bence Nyári, Bernadett Nyári, Martin Orbán, Tiffany Orosz-Rokszin, Daniel Andrei Popa, Lili Rocska, Cinthia Clarissa Sajti, Anita Sárközi, Roland Sóvári, Adél Szatmári, Viktória Szávó, Dóra Viktória Tolnai, Andrea Nikoletta Török, Szabolcs Attila Túri


Clasa a 9-a B
 Zsolt Árgyelán, Zita Árvai, Ferenc Dániel Balla, Balázs Bigu, Bianka Cintia Botás, Krisztián Butt, Balázs Fanaczán, László Dávid Horváth, Norbert Iurasoc, Diána Tünde Janovics, Antonia Daria Jivan, Levente Jován, Mercédesz Jován, Réka Laurentzi, Áron Lomjánszki, Dóra Misik, Péter Nedreu, Ádám Nisteriuc, Vivien Nyári, Máté Mihály Orosz, Martin Ottlakán, Martin Rácz, Tibor Rossu, Adrian Silaghi, Eszter Szűcs, Bence Temesvári, Rebeka Eszter Vágó

Liceul are un rol important în viaţa tinerilor, pentru că aici învaţă să crească frumos şi să devină om fiecare, aici se vor forma ca viitori adulţi. La fiecare nou început de an şcolar, cred că fiecare dintre noi, indiferent dacă suntem elevi, părinţi, bunici, profesori sau orice altceva, sperăm ca acesta să fie unul cu împliniri, iar cei 54 de tineri sfioşi, bobocii Liceului „Bălcescu” de la Jula au aceleaşi idealuri.
Filele întoarse din calendarul ajuns în luna septembrie pe mai mulţi ne fac să rememorăm primele zile de şcoală din viaţa fiecăruia dintre noi cu emoţiile şi optimismul pe care cu toţii le-am trăit an de an în acest anotimp. Uneori îmi amintesc şi eu vag de primele mele zile de şcoală, de buchetele de gladiole aduse pentru diriginţi şi de sarafanul meu albastru cu emblema galbenă prinsă de el, pe care-l purtam cu mândrie. Atunci, demult, nu ştiam că zilele acestea de început de an şcolar vor reveni mereu în fiecare toamnă, priveam totul cu inocenţa specifică vârstei, precum şi bobocii acestui an şcolar ne-au privit la întâlnirea cu ei, o vizită făcută la clasă săptămâna trecută unde i-am simţit plini de emoţii, zâmbete fugare, priviri întrebătoare, „teama” de necunoscut şi dorinţa de a explora noul.
Prin bunăvoinţa profesoarei Ildikó Pilan, am avut posibilitatea să intru la câte o oră, la materia dramă, la clasele de boboci ale liceului, susţinută de profesoara de limba şi literatura maghiară. Fiind prima oră la această materie, tinerii de clasa a 9-a s-au prezentat şi au vorbit despre ceea ce-i preocupă, despre îndeletnicirile lor preferate şi despre scopurile pe care le au în viaţă. Am fost plăcut surprinsă de planurile lor de viitor, unele mai îndrăzneţe în clasa a 9-a A, iar altele mai sfioase în clasa a 9-a B. Mulţi au declarat că vor să devină medici, alţii informaticieni, fetele învăţătoare, stomatologi, foarte mulţi dintre ei sunt preocupaţi de sport, de dansuri populare, alţii sunt talentaţi la limbi străine, iar alţii la arte. Puţini dintre elevi s-au lăudat să le placă cititul sau să aibă materii preferate. Însă am cunoscut tineri care sunt preocupaţi de fotografie, grafică, desen, benzi desenate sau muzică, cărora le urăm succes şi realizări frumoase.
Fie ca începutul acestui nou an şcolar să pornească cu dreptul, cu încredere, ca toţi elevii să găsească un sprijin în şcoala aleasă, iar noul început de an să dea putere nouă dascălilor în activitatea didactică.
Mult succes tuturor!

A.B.

Jurnal elveţian, cu poze de vacanţă (IV) - O celebră pianistă din Bucureşti, la Vevey: Clara Haskil

Părăsesc faleza lacului Geneva, următorul ca mărime în Europa, după Balaton, pentru a căuta strada „Clara Haskil”. Ştiam că există, dar nu bănuiam că e centrală. Nu cred că în Bucureşti e vreo stradă cu numele celebrei pianiste, şi iau la cunoştinţă că destul de puţini români ştiu cine a fost Clara Haskil. Melomanii, însă, o cunosc şi o admiră. Născută într-o familie de evrei sefarzi din Bucureşti, în 1895, Clara Haskil a devenit una dintre cele mai mari pianiste ale lumii. Mama sa, Bertha, rămâne văduvă de tânără, cu trei fetiţe: Lili, Clara şi Jana. Pentru că toate trei sunt talentate, încearcă să le ofere o cât de modestă educaţie muzicală.

Două zile de voie bună la Festivalul Castraveţilor din Micherechi

Mai multe imagini aici şi aici
Cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Castraveţilor din weekendul trecut a oferit publicului nu numai distracţie pe săturate şi veselie până în zori, dar şi muzică bună românească şi folclor tradiţional, terase îmbelşugate cu bere rece, mititei şi alte gustări delicioase. Zilele de 9–10 septembrie au fost două zile însemnate pentru locuitorii satului, un cadou oferit de Primăria Micherechi pentru locuitorii harnici, pentru cultivatorii de legume neobosiţi ai acestei localităţi. Au fost două zile în care familiile şi-au aşteptat copiii şi neamurile plecate în lume să revină acasă. Muzica de calitate, dansurile româneşti şi voia bună au făcut nelipsiţi de la festival şi români de dincolo de graniţă, de la Salonta, Tinca, Beiuş, sau români din localităţile Jula, Chitighaz, Seghedin, dar şi maghiari din satele învecinate.

14 sept. 2016

Noul ambasador al României în Ungaria, Marius Gabriel Lazurca, și-a prezentat scrisorile de acreditare președintelui János Áder

La data de 12 septembrie 2016, domnul Marius Gabriel Lazurca a prezentat Președintelui Republicii Ungare, János Áder, scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ungaria, cu reşedinţa la Budapesta. Ceremonia s-a desfășurat la Palatul Sandor. Cu acest prilej, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca a subliniat importanţa consolidării şi dezvoltării relaţiilor bilaterale.
Ulterior prezentării scrisorilor de acreditare, delegaţia oficială s-a deplasat la Monumentul Eroilor Ungari, situat în centrul esplanadei din Piaţa Eroilor, unde a depus o coroană de flori.

La ceremonia de acreditare şi la ceremonia de depunere a coroanei de flori, ambasadorul Marius Gabriel Lazurca a fost însoţit de soţia sa, doamna Mirela-Dorina Lazurca, de cei şase copii, Vladimir Lazurca, Olga Lazurca, Matei Lazurca, Toma Lazurca, Theodora Lazurca şi Sebastian Lazurca, precum şi de un reprezentant al Ambasadei României la Budapesta, informează Ambasada României în Ungaria.




12 sept. 2016

Români din Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina, uniţi prin limbă, cultură şi spiritualitate la tabăra de la Tismana

Tineri din Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina au avut bucuria de a se cunoaşte şi lega prietenii prin participarea, în perioada 27 august–2 septembrie 2016, la tabăra „Matrice culturală şi spirituală românească”. Aflată anul acesta la prima ediţie şi organizată la Tismana, în prima serie a taberei au fost prezenţi 35 de tineri din Serbia şi Bulgaria, iar ediţia de la sfârşitul lunii august a reunit aproximativ 50 de tineri din zone româneşti din Ungaria (Jula, Micherechi), Ucraina (Ismail) şi Republica Moldova (Chişinău, Cahul, Cernăuţi). Organizatorul acestor minunate evenimente este Institutul Cultural Român Bucureşti, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, responsabil doamna Flori Roşianu, în parteneriat cu Mitropolia Olteniei, Consiliul Judeţean Gorj şi Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.

10 sept. 2016

Înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în Ungaria, în Registrul Electoral pentru alegerile parlamentare din România din 11 decembrie 2016

Cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în Ungaria se pot înscrie în Registrul Electoral pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, până la data de 14 septembrie 2016, ora 24:00.
Solicitările de înscriere în registrul electoral pot fi transmise și prin email (cu subiectul email-ului - Cerere de înscriere în Registrul electoral - alegeri parlamentare 2016), prin poştă sau depuse personal la:
-    Ambasada României la Budapesta (1146 Budapest, Thököly út 72, email:  budapesta@mae.ro )
-    Consulatul General al României la Gyula (5700 Gyula, Munkácsy Mihály utca 12  gyula@mae.ro)
-    Consulatul General al României la Szeged  (6720 Szeged,  Kelemen utca 5  szeged@mae.ro )
Cererea de înscriere trebuie să fie însoţită de o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate românesc (paşaport, carte de identitate, buletin de identitate) şi o copie a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile ungare, toate aflate în termenul de valabilitate. În cazul celor care au in continuare domiciliul pe teritoriul Romaniei este suficient să anexeze o copie a cărţii de identitate sau a paşaportului, plus o copie a documentului emis de autorităţile ungare, care atestă şederea lor pe teritoriul ungar.
Documentele care dovedesc dreptul de şedere în Ungaria sunt: Card de domiciliu, Card de înregistrare pentru cetăţenii SEE, Permis de şedere permanentă, Permis de şedere, Adeverinţă de stabilire a domiciliului.
Pentru cetăţenii români care deţin şi cetăţenia ungară, documentele de identitate eliberate de autorităţile locale ungare (carte de identitate, paşaport, etc.) reprezintă dovada de reşedinţă în Ungaria.
Înscrierea în Registrul Electoral se poate realiza astfel: 
Ø   Se completează formularul de înscriere în Registrul Electoral pentru votul în străinătate cu datele personale şi se bifează una dintre cele două opţiuni: vot prin corespondenţă sau vot la secţia înfiinţată la cerere; se semnează şi se datează. Formularul poate fi descărcat de pe site-ul MAE (http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_alegeri/cerere_inscriere_vot_in_strainatate.pdf) şi este disponibil în variantă tipărită la orice ghişeu consular.
Ø  Se anexează copiile documentelor necesare: pentru cetățenii care și-au stabilit domiciliul în străinătate, copia pașaportului cu menţionarea statului de domiciliu, iar pentru cetățenii români care continuă să aibă domiciliul în România însă și-au stabilit reședința în străinătate, copia documentului românesc de identitate (carte de identitate sau pașaport) și copia documentului care dovedeşte reşedinţa în străinătate. Pe site-ul MAE este disponibilă lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate pentru fiecare stat (http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_alegeri/omae500.pdf).
Ø  Cererea de înscriere în Registrul Electoral şi documentele anexate se trimit prin e-mail, prin poştă sau se depun personal la Ambasada României la Budapesta sau la Consulatele Generale ale României de la Gyula sau Szeged. Pentru a veni în sprijinul alegătorilor, începând din 5 septembrie 2016, legislația în vigoare (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 47/2016) permite transmiterea cererilor de înscriere (semnate și scanate) și prin e-mail. 

Pentru informațiile utile privind votul la alegerile parlamentare de la 11 decembrie 2016, în afara țării consultați pagina de internet MAE Alegeri parlamentare 2016  http://www.mae.ro/parlamentare-2016.

Un vis împlinit la Şcoala românească „Lucian Magdu” din Bătania - Inaugurarea mansardei cu noi săli de clase şi laboratoare

Şcoala Generală Românească „Lucian Magdu” din Bătania s-a îmbăgăţit cu noi săli de clase şi laboratoare, după ce au fost finalizate lucrările de consctrucţie ale mansardei instituţiei de învăţământ. Acestea s-au realizat cu ajutorul a 150 de milioane de forinţi, asiguraţi de Guvernul de la Budapesta. Festivitatea de inaugurare a avut loc miercuri, 31 august, în prezenţa reprezentanţilor Executivului de la Budapesta şi ai vieţii publice româneşti din Ungaria.

Noul an şcolar a pornit cu 150 de noi şcolari români

Clopoţelul a anunţat pe 1 septembrie începutul noului an şcolar pentru copiii de la şcolile din Ungaria. Sute de copii au trecut pragul instituţiilor de învăţământ. Unii bucuroşi de reîntâlnirea cu colegii, iar alţii emoţionaţi de perioada care îi aşteaptă, cu toţii s-au aliniat la serbările de început de an, care au avut loc între 30 august şi 1 septembrie în instituţiile de învăţământ unde se predă limba română, şi au asistat la ceremoniile de început de an şcolar.
Cei mai emoţionaţi au fost, de departe, micuţii pentru care clopoţelul a sunat pentru prima dată în aceste zile. Şcoala din Aletea se bucură în clasa întâi de 12 elevi, şcolile bilingve din Bătania şi Micherechi au fiecare câte o clasă nouă de 11 elevi, şcoala din Apateu are 10 copilaşi de clasa I, iar şcoala din Chitighaz are un număr de 17 elevi. Cu cei mai mulţi copilaşi de clasa I, 23 la număr, se mândreşte şcoala generală din Jula, iar şcolile comasate de la Bedeu şi Săcal au împreună 12 elevi care au început clasa I.
Noii boboci ai Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula au venit încântaţi la şcoală. Pentru ei, vacanţa a fost poate prea lungă, iar unii dintre ei s-au plictisit de jocurile şi treburile de acasă. Anul acesta, liceul începe noul an şcolar cu două clase paralele cu câte 27 de elevi în fiecare clasă, în total 54 de noi boboci de clasa a XI-a. Conform reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ, numărul celor înscrişi în clasa I se poate schimba pe parcursul anului şcolar.

A.B.

Jurnal elveţian, cu poze de vacanţă (III) - Un „triunghi” interesant: La Fourchette, Charlot şi Eminescu

Oraşul Vevey este o bijuterie pe care o vom purta de-acum în cutia cu amintirile cele mai frumoase ale vacanţelor noastre. Este situat pe malul nordic al Lacului Geneva, nu departe de Lausanne, în zona de limbă franceză a Elveției. E un loc prietenos, de care te desparţi cu greu, fiindcă lacul turcoaz, iarba verde, mătăsoasă, străzile curate şi clădirile bine întreţinute îţi crează o stare de confort şi siguranţă la care nu-ţi mai vine să renunţi. Străbătând faleza, turiştii se opresc în faţa statuilor pe care le găsesc în drum, ca nişte cititori în faţa cărţilor dintr-o bibilotecă publică. „Citim” şi noi statuile, rând pe rând, şi tragem concluzia că acestea nu reprezintă în primul rând elveţieni, personalităţi autohtone, naţionale sau locale, ci mai de grabă persoane celebre din alte culturi şi popoare, care au ajuns la Vevey, ori poate nici atât.

„Am fost mulţi români aici şi era frumos atunci…” - Interviu cu Florica Otlăcan Stejan (92 de ani) din Chitighaz

Florica Otlăcan Stejan din Chitighaz este o femeie simplă de la ţară, a abandonat şcoala la o vârstă destul de fragedă pentru a-şi urma destinul, şi anume, acela de a-şi duce existenţa din munca pământului. S-a căsătorit la 16 ani, că atunci aşa, era şi i s-au născut doi copii pe care i-a învăţat să fie harnici şi muncitori, că fără muncă nu poţi face nimic, că munca te formează – şi prin muncă, ţii şi o relaţie cu tine şi cu Dumnezeu. La 92 de ani, tanti Florica este o bunică fericită, locuieşte împreună cu fiica Valeria, care mai bine de patruzeci de ani a fost notarul satului, şi cu nepoata Georgeta, care este medic de familie în satul lor natal. Este fericită că strănepotul său, Petru, ştie să vorbească româneşte şi merge la facultate, însă pe lângă zilele fericite pe care încearcă familia să i le ofere, are în suflet şi supărări, ca orice om de rând.

Elena Olteanu, preoteasă model și profesoară de vocație (1974–2016)

Ziua de 24 august, a Anului Mântuirii 2016, va rămâne înscrisă cu durere în sufletele și conștiințele credincioșilor ortodocși români din Ungaria și în special a celor din Jula, dar și a cadrelor didactice de la Școala Generală și Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din acest oraș, prin trecerea la cele veșnice a doamnei Elena Olteanu (născută Lâmotă), mamă iubitoare și preoteasă model a părintelui Florin Olteanu din Chitighaz, dar în același timp dascăl de vocație și profesoară foarte talentată, iubită și apreciată de toți elevii și colegii săi, de la această instituție de învățământ.
Elena Olteanu a văzut lumina zilei în 24 aprilie 1974 și a trăit prima parte a vieții în comuna sa natală, Vladimirescu, din județul Arad, în aceeași localitate ca și cel care mai târziu, în 1993, avea să îi devină tovarăș de viață pentru următorii 23 de ani și căruia i-a fost întotdeauna aproape, la bine și la greu, până în ceasul mutării sale din această lume.
Din anul următor, 1994, o nouă responsabilitate și chemare le-a încununat viața și rostul, prin hirotonia pr. Florin Olteanu, a soțului ei, ca preot paroh la Chitighaz, una dintre localitățile cele mai importante ale comunității românești din Ungaria.

O femeie credincioasă şi o profesoară talentată - Preoteasa Elena Olteanu (1974–2016) *

Am primit cu multă tristeţe vestea trecerii neaşteptate din această viaţă a Doamnei Elena Olteanu, soţia Preacucernicului Părinte Florin Olteanu, Protopop de Jula, Episcopia Ortodoxă Româna din Ungaria, fiica vrednică a Bisericii noastre.
Iubită de familia sa şi de cei din jur, doamna Elena Olteanu reprezintă pentru cei care au cunoscut-o şi au preţuit-o un model luminos al mamei creştine, care şi-a dedicat viaţa familiei sale, având o credinţă creştină profundă şi statornică.
Harnică şi devotată, înţeleaptă şi răbdătoare, doamna Elena Olteanu a unit în viaţa sa rugăciunea cu munca. Ea şi-a crescut cele două fiice în dragoste faţă de Dumnezeu şi de Biserică, de frumuseţile locurilor natale şi ale sufletului românesc.
Profesoară de limba română, cultură şi civilizaţie românească, precum şi profesoară de religie, preoteasa Elena Olteanu, cu talent şi multă dăruire, s-a îngrijit ca elevii ei să cultive dragostea pentru credinţa ortodoxă, limba română şi cultura românească, precum şi respectul faţă de valorile altor popoare.
Purtând cu demnitate şi răbdare crucea suferinţei unei boli nemiloase, Dumnezeu a chemat-o la ceruri pentru a-i arăta că locul deplinei vindecări „de durere, întristare şi suspin" este viaţa veşnică din Împărăţia lui Dumnezeu.
Familia sa, apropiaţii şi credincioşii parohiei Chitighaz trăiesc astăzi o durere profundă, care nu poate fi alinată decât prin rugăciune şi prin pomenire pioasă şi recunoscătoare pentru tot ceea ce doamna Elena Olteanu a dăruit familiei, Bisericii şi comunităţii româneşti din Ungaria.
În aceste momente de întristare, aducem mângâiere sufletească familiei îndurerate a Preacucernicului Părinte Florin Olteanu şi ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Biruitorul morţii şi Domnul vieţii, să aşeze sufletul roabei Sale Elena preoteasa împreună cu drepţii, în lumina şi iubirea Preasfintei Treimi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit, potrivit făgăduinţei Sale din Evanghelie: „Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi" (Ioan 11, 25)!
Veşnica ei pomenire din neam în neam!
Cu părinteşti condoleanţe şi binecuvântări pentru cei îndoliaţi,
Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române


*Mesajul de condoleanţe al Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la înmormântarea doamnei Elena Olteanu

AŢRU a înfiinţat un nou premiu pentru profesori

Adunarea Generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi-a desfăşurat lucrările şedinţei ordinare, marţi, 23 august, la sediul Oficiului din Jula. La şedinţa prezidată de către preşedintele Tiberiu Juhász au participat 11 deputaţi, din totalul de 13, au lipsit dr. Ioan Ciotea, şi dr. Gheorghe Ruja. La reuniune a fost prezent şi Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, precum şi mai mulţi conducători ai instituţiilor româneşti din Ungaria.

Am fost şi noi la Costinești, în stațiunea tinerilor din România

Câțiva copii de la Școala Generală din Micherechi, însoțiți de profesorii lor, au avut posibilitatea să-și petreacă câțiva zile din vacanța de vară la Marea Neagră, la Costinești. Am pornit la drum în seara zilei de 25 iulie. În drum spre mare ne-am oprit în capitala României, la București, să facem o vizită la Ministerul Afacerilor Externe. Aici deja ne-a așteptat și ne-a primit cu mult drag domnul Alexandru Victor Micula, fostul ambasador al României la Budapesta. Excelența sa acum e secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Grupul din Micherechi a fost însoțit și de către doamna Monica Radu, care a fost secretar I la Ambasada din Budapesta. După puțină odihnă am continuat drumul spre țelul nostru, spre Costinești.

Jurnal elveţian, cu poze de vacanţă (II) - Trecute vieţi de prinţi şi de contese: Prinţul Grigore Bibescu şi Contesa Ana Brâncoveanu de Noailles

Nu-mi propusesem să celebrez în vreun fel anul acesta cei 140 de ani de la naşterea primei femei primite în Academia Română, dar drumurile de vacanţă m-au dus spre locuri pline de memoria acesteia: e vorba despre Ana Brâncoveanu de Noailles.
În timpul sejurului nostru în Elveţia, am primit un mesaj de la o fostă studentă care a absolvit filologie română şi franceză la Seghedin, şi despre care ştiam că trăieşte undeva, într-o zonă de limbă franceză: „Dacă sunteţi în jurul lacului Léman, veniţi şi la Vevey. Aici sunt multe urme româneşti… Pe faleza lacului, se află bustul Anei de Noailles…” Mi-am amintit imediat că tânăra îşi făcuse lucrarea de licenţă cu mine şi tema ei fusese chiar viaţa şi opera acestei contese-poetese celebre, de origine română. Fosta mea studentă de la Miercurea Ciuc locuieşte acum în Vevey, cu soţul şi cei doi copii ai lor, şi are un atelier de artă textilă unde lucrează cu tehnici şi materiale naturale, simple şi tradiţionale, din Ardeal şi Ungaria, dar moderne prin abordare şi rafinament elveţian. (Puteţi vedea atelierul ei de creţie, aici: http://www.erikamean.com/)

Sărbătoarea hramului şi sfinţirea Monumentului Strămoşilor, la Micherechi

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte pe 8 septembrie, Naşterea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria. Cu acest prilej şi totodată cu sărbătoarea satului, Biserica Ortodoxă din Micherechi, care o are ca ocrotitoare pe Maica Domnului, îşi serbează hramul „Naşterea Maicii Domnului”, duminică, 11 septembrie. Sfânta Liturghie Arhierească, săvârşită de PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria şi un sobor de preoţi, atât din Ungaria, cât şi din România, va fi oficiată de la ora 8.30. Cu acest prilej va avea loc de la ora 11.00 şi sfinţirea Monumentului Strămoşilor, monument donat de către pr. prof. Nicolae Bordaşiu, de la Biserica Sf. Silvestru din Bucureşti, troiţă înălţată în memoria strămoşilor săi, care au înfiinţat biserica din Micherechi în urmă cu foarte mulţi ani.

A.B.

„Ar fi foarte util dacă am avea relații apropiate cu membri ai altor comunități românești din jurul României”

La mijlocul lunii iunie, în capitala Republicii Moldova a avut loc conferinţa „Patrimoniul cultural românesc: probleme de management, restaurare şi punere în valoare” la care au participat şi două cercetătoare din comunitatea românilor din Ungaria. Doamnele Emilia Martin şi Elena Csobai au prezentat la acest eveniment patrimoniul bisericesc al românilor din Ungaria. Conferinţa a fost organizată de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni şi Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Despre conferinţă şi despre vizitele din zona Chişinăului am întrebat-o pe doamna Emilia Martin.

Jurnal elveţian, cu poze de vacanţă (I) - De la Moineşti, la Zürich – 100 de ani de dadaism

În centrul oraşului Zürich, pe strada Spiegelgasse, la numărul 1, se află un mic local, denumit Cabaret Voltaire. De curând am avut bucuria să văd acest loc, iar excursia mi-a prilejuit rememorarea unui episod al istoriei literaturii şi culturii româneşti şi europene: dadaismul. La Cabaret Voltaire, acum 100 de ani, nişte tineri debusolaţi de război, de agresivitate, distrugere şi crimă, au încercat să atragă atenţia asupra absurdului conflagraţiei mondiale, creând un curent artistic care prelucrează însuşi absurdul: dadaismul. Fiindcă Elveţia rămăsese neutră în Primul Război Mondial, în anul 1916, în cel mai mare oraş al ţării îşi găsiseră refugiu mulţi scriitori şi artişti plastici, intrigaţi de proporţiile catastrofale ale conflictului mondial.

Românii din Seghedin au înfiinţat premiul „Bene Merenti”

Autoguvernarea Românească a Judeţului Ciongrad şi Autoguvernarea Românească din Seghedin, împreună cu Catedra de Română a Universităţii din Seghedin au înfiinţat premiul „Bene Merenti”, care va fi înmânat anual unor profesori sau învăţători de la şcolile româneşti din Ungaria, care au depus o activitate remarcabilă în domeniul răspândirii limbii şi culturii româneşti, sunt buni vorbitori de limbă română şi predau de minimum zece ani într-o instituţie românească, iar studiile superioare şi le-au terminat la Facultatea Pedagogică din Seghedin. Persoana distinsă va fi propusă şi aleasă de organizaţiile care au fondat premiul. Diploma „Bene Merenti” şi premiul în bani vor fi înmânate în cadru festiv, la început de octombrie a fiecărui an, când se sărbătoreşte Ziua Mondială a Profesorului, stabilită de UNESCO (World Teachers Day).

E.Ş.

„Nu pot să-mi imaginez să fi ales o altă profesie: muzica mă face fericit” - Interviu cu cornistul David Frătean din Chitighaz

Cunoaşterea unor tineri pasionaţi şi talentaţi este întotdeauna o deosebită bucurie, şi mai ales dacă acel tânăr îşi păstrează şi sentimentul identitar, legăturile vii cu comunitatea românească din care a plecat şi în care, din când în când, se mai întoarce. O astfel de întâlnire plăcută am avut zilele trecute cu David Frătean, un tânăr originar din Chitighaz, care revine în satul natal nu doar ca să-şi viziteze părinţii şi neamurile, dar şi să-i facă fericiţi pe fraţii lui de credinţă, baptiştii din Chitighaz, cărora le-a dăruit de Crăciunul trecut, alături de alţi opt tineri şi mai puţin tineri artişti originari din Chitighaz, un concert de neuitat. Cu David am stat de vorbă despre acest concert-cadou oferit chitighăzenilor, dar şi despre viaţa, studiile, ambiţiile şi pasiunile lui.

Cărţi şi poezii româneşti şi ungureşti la Festivalul Pogăciţelor din Chitighaz

A treia zi a Festivalului Pogăciţelor din Chitighaz a început în orele dimineţii cu o lansare de carte şi cenaclu de poezii, la biblioteca satului. Doamna profesoară în pensie Maria Sarca Zombai şi-a lansat cea mai nouă carte, care de această dată a fost scrisă numai în limba maghiară şi îl are co-autor pe fiul acesteia, profesor şi el, Attila Zombai, care au întocmit un volum despre istoria Chitighazului în imagini. Cartea cuprinde informaţii atât despre trecutul, cultura, viaţa publică, învăţământul satului, cât şi despre toate naţionalităţile conlocuitoare, despre români, maghiari, nemţi, evrei, ţigani. Aşa cum ne-am putut obişnui cu cărţile doamnei Zombai, şi acest volum, editat cu sprijinul Primăriei locale şi a primăriţei Maria Gyuricska Kalcsó şi tehno-redactat la Editura NOI din Jula, cuprinde sute de fotografii vechi şi noi, adevărate documente despre comuna Chitighaz.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...